Refinanţarea, trecerea la IRCC şi la dobânda fixă, moduri prin care românii şi-au diminuat ratele

Creşterea costului vieţii, în special din cauza utilităţilor şi a scumpirii alimentelor, i-a afectat pe majoritatea consumatorilor români în ultimul an, iar mai mult de jumătate dintre ei au găsit ca rezolvare reducerea cheltuielilor, în timp ce o treime indică economisirea drept soluţie la rezolvarea problemelor financiare, arată un sondaj CURS realizat în luna iulie la cererea Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).

Două treimi dintre respondenţi (70%) indică utilităţile ca principala sursă a problemelor financiare, iar 54% sunt de părere că preţurile la alimente şi medicamente reprezintă principala sursă a problemelor cu care se confruntă.

Ratele la credite sunt indicate de 51% dintre respondenţi, iar 40% au indicat costurile cu combustibilul şi transportul drept sursa care le afectează cel mai mult cheltuielile. 15% din cei chestionaţi spun că nu au probleme financiare.

În ceea ce priveşte modul în care respondenţii încearcă să gestioneze sau să rezolve problemele financiare generale (nu doar cele cu banca), datele relevă că 55% dintre ei au redus cheltuielile asociate consumului de alimente, utilităţi şi vacanţe, în timp ce 29% economisesc şi îşi fac un fond de rezervă sau de urgenţă. De asemenea, 26% dintre respondenţi spun că şi-au luat un job în plus pentru a face faţă problemelor financiare, iar pentru 20% informarea şi auto-educaţia reprezintă una dintre soluţiile folosite pentru rezolvarea problemelor financiare.

În acelaşi timp, în perioada 2022-2023, majoritatea respondenţilor (76%) spun că nu au avut probleme în relaţie cu creditorii. Circa 13% dintre români spun că au avut probleme în trecut cu băncile, dar acum nu mai au, iar 6% se confruntă cu probleme şi în prezent.

În perioada 2022-2023, 3% dintre consumatori au avut sau au probleme cu IFN-urile.

„Din fericire, trei sferturi dintre consumatori nu au avut nicio problemă cu băncile sau IFN-urile în ultimii doi ani, deşi ratele la credit sunt pe locul trei, după scumpirea utilităţilor şi a alimentelor, în ceea ce priveşte sursa problemelor financiare cu care se confruntă românii. Acest lucru arată că, în faţa dificultăţilor generate de creşterea costului vieţii, consumatorii s-au grăbit să caute soluţii, nu ţapi ispăşitori. Fie că şi-au refinanţat creditele, au modificat anumiţi parametri contractuali, trecând de la dobânda variabilă la cea fixă ori de la indicele ROBOR la IRCC, consumatorii de produse şi servicii financiare s-au implicat activ în reducerea ratelor la credite. Ne bucură faptul că soluţia negocierii cu banca sau IFN-ul, prin intermediul CSALB, este pe lista celor mai importante opţiuni pe care le-au avut consumatorii în depăşirea acestei perioade dificile”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.

În raport cu băncile/IFN-urile creditul de consum sau creditul de nevoi personale reprezintă principala sursă de probleme pentru 54,3% dintre respondenţi, în timp ce creditul ipotecar sau imobiliar (cu garanţie imobiliară) reprezintă principala sursă de probleme pentru 24,1% dintre ei.

În ceea ce priveşte modul în care respondenţii (care au avut probleme în relaţia cu banca sau IFN-ul în perioada 2022-2023) şi-au rezolvat aceste probleme, 33% au reuşit să refinanţeze, să restructureze sau să reeşaloneze creditul, 17% au trecut de la ROBOR la IRCC, în timp ce 16% au trecut de la dobândă variabilă la dobândă fixă. O pondere importantă (13%) o reprezintă cei care au încercat/reuşit să negocieze cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB atunci când au întâmpinat o problemă în relaţie cu instituţia de credit.

În acest an, până la începutul lunii septembrie, peste 2.000 de consumatori au solicitat prin intermediul CSALB o negociere cu banca sau IFN-ul pentru rezolvarea problemelor din contractele aflate în derulare. Până în acest moment băncile au acceptat să intre în peste 520 de negocieri, iar IFN-urile doar în patru. În afară de aceste negocieri, în aproape 400 de cazuri mai simple din punctul de vedere al problemelor reclamate, părţile s-au înţeles direct, după sesizarea CSALB. Majoritatea acestor înţelegeri directe (aproximativ 260 de cazuri) sunt preferate de IFN-uri.