România, în fața unui val de nemulțumire publică din cauza măsurilor dure pentru reducerea deficitului bugetar

Noul executiv condus de premierul liberal Ilie Bolojan se confruntă cu provocări serioase încă de la începutul mandatului. Obiectivul său principal este reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o sarcină care provoacă deja tensiuni și proteste în rândul populației, scrie luni Politico.

Guvernul ia în calcul măsuri sensibile, printre care tăierea a 20% din posturile din administrația publică, ceea ce înseamnă cel puțin 167.000 de angajați, creșterea TVA și introducerea unei taxe pentru sectorul jocurilor de noroc. În acest moment, deficitul a urcat la 9,3% din PIB, iar lipsa unui plan eficient de ajustare riscă să afecteze ratingul de țară. O retrogradare ar aduce costuri mai mari la împrumuturi și ar agrava problema deficitului. În plus, România ar putea pierde accesul la fonduri europene destinate dezvoltării regionale și relansării post-pandemice.

Comisia Europeană a stabilit ca ținta pentru România să fie un deficit de 2,8% până în 2030, potrivit unui document care va fi discutat la reuniunea miniștrilor de finanțe din 8 iulie.

Ion Cristoiu: O eroare fatală: Reducerea deficitului bugetar e gîndită ca o Operațiune strict contabilicească

Primele măsuri de austeritate, pe masa Guvernului. Sporul pentru condiţii vătămătoare va fi plafonat la 300 de lei / Premierul Bolojan: „România e într-o situație dificilă ca urmare a deficitelor cronice”

Pentru a atinge această țintă, autoritățile pregătesc taxe noi pentru industria jocurilor de noroc și majorări de accize. Un plan guvernamental propune creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, precum și majorarea TVA pentru lemne de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%. Alte cote reduse de TVA, cu excepția celor pentru alimente și medicamente, ar urma să urce la 19%.

„Această corecție este atât de extinsă, atât de profundă, încât durerea nu poate fi evitată”, a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de finanțe și președinte al Consiliului Fiscal. El a descris ajustarea ca fiind „o zi a socotelii” pentru țară.

Executivul vrea să reevalueze și proiectele de investiții, dar și să limiteze programele de sprijin la cele care pot crește exporturile, pot reduce importurile sau pot genera valoare adăugată.

„Trebuie să convingem românii, finanțatorii internaționali și Comisia să se unească în acest efort pentru a evita o retrogradare (a ratingului suveran) care ar declanșa o situație mai complicată și mai dureroasă pentru România”, a spus ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Ana Otilia Nuțu, specialist în politici publice la Expert Forum, consideră că „este dificil pentru guvern să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern (împotriva cărora) oamenii au votat masiv”.

Nuțu a mai declarat, însă, că populația va reacționa negativ dacă măsurile nu ating și privilegiile unor categorii speciale.

„Oamenii vor fi foarte furioși și vom continua să vedem, la următoarele alegeri, că vor spulbera pe toată lumea”. Ea anticipează o posibilă ascensiune a populismului de extremă dreapta.