Românii devin mai calculați și mai informați cu cheltuielile de Paște

Studiul EY Consumer Index 2026 privind comportamentul consumatorului român în perioada sărbătorilor pascale arată că prețul devine un criteriu dominant pentru 92% dintre respondenți – în creștere față de 82% în 2025, în timp ce interesul pentru campaniile de reduceri atinge cel mai ridicat nivel din ultimii ani: 65% dintre consumatori urmăresc activ promoțiile. Bugetele cresc sub presiunea inflației, iar deciziile sunt luate tot mai frecvent pe baza comparațiilor, recenziilor și recomandărilor directe.

„Comportamentul românilor de Paște se orientează tot mai mult către informare, comparație și decizie calculată. Consumatorii nu mai cumpără impulsiv, ci își bazează alegerile pe date, opinii și analize comparative. Sărbătorile pascale îi determină pe români să fie pragmatici și orientați spre optimizarea bugetului, fără a genera însă schimbări majore în stilul de consum”, spune Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte și lider al sectorului de Retail și Produse de Consum, EY România.

Radicalizarea tinerilor devine o problemă majoră de securitate în Europa și America de Nord

Interceptări DNA: Procurorii l-au supravegheat pe șeful ARR, Cristian Anton, în timp ce își număra banii, în șoaptă, în propria casă: „1, 2, 3.. 8, 9. ‘Ai să-mi bag ****! ”Anton se urca cu o scară inclusiv pe blatul mobilierului de bucătărie și vorbea singur când verifica banii: „Să-l iau, în **** mea … Hai aici!”

Românii urmăresc promoțiile atât online, cât și în magazine fizice

Mai mult de jumătate dintre români urmăresc campaniile de reduceri pentru cumpărăturile de Paște. Potrivit datelor sondajului, 65% dintre respondenți declară că urmăresc activ promoțiile din această perioadă, în creștere față de 61% în 2025, în timp ce 35% nu acordă o importanță specială ofertelor. Femeile (69% dintre respondente) urmăresc în mai mare măsură campaniile comercianților comparativ cu bărbații (58% dintre respondenți), iar consumatorii de până în 40 de ani sunt cei mai activi în căutarea promoțiilor.

Cel mai semnificativ salt îl reprezintă creșterea căutării simultane de oferte atât online, cât și în magazine fizice: 63% dintre respondenți adoptă această abordare combinată în 2026, față de 39% în 2025 – o creștere de 24 de puncte procentuale care confirmă orientarea pragmatică a consumatorilor pentru a identifica cele mai bune opțiuni disponibile. Preferința exclusiv online a scăzut de la 8% la 6%, iar căutarea promoțiilor exclusiv în magazine a crescut de la 5% la 11%. Totodată, ponderea celor complet dezinteresați de oferte a devenit marginală – de la 20% în 2025, la sub 1% în 2026.

Calitatea rămâne pe primul loc

Criteriul prețului ca factor de decizie s-a accentuat semnificativ în 2026: 92% dintre respondenți îl consideră important sau foarte important, față de 82% în 2025 – o creștere de 10 puncte procentuale în decurs de un an. Calitatea rămâne pe primul loc (95% o consideră importantă sau foarte importantă), menținându-se pe primul loc, la doar 3 puncte procentuale peste preț – cel mai mic decalaj înregistrat în seria de studii.

Bugetele alocate cumpărăturilor de Paște înregistrează o schimbare semnificativă de structură, sub presiunea inflației, însă diferențele de comportament între femei și bărbați rămân vizibile. Cel mai mare segment (34%) intenționează să cheltuiască între 500 și 999 de lei, în timp ce 30% vor depăși 1.000 de lei (20% între 1.000 și 1.500 lei, 10% peste 1.500 lei). Comparativ cu 2025, ponderea celor care alocă sub 500 de lei a scăzut semnificativ – de la 56% la 36%, reflectând atât scumpirile din piață, cât și aspirații mai ridicate ale consumatorilor.

Cât vor cheltui românii de Paște

Trei din patru bărbați (75%) estimează că vor cheltui sub 1.000 de lei, comparativ cu 69% dintre femei. În schimb, femeile sunt mai dispuse să aloce bugete mai mari: 31% dintre ele spun că vor depăși suma de 1.000 de lei, față de numai 25% dintre bărbați. Totodată, 40% dintre respondenți anticipează cheltuieli mai mari în 2026 față de 2025, în timp ce 38% estimează cheltuieli similare.

Analiza intențiilor de cheltuieli pentru perioada Paștelui conturează un comportament de consum orientat atât către necesitățile de bază, cât și către experiențe sau cadouri simbolice.

Pe ce se duc banii

Produsele alimentare rămân de departe categoria pentru care românii sunt dispuși să aloce cele mai mari bugete, aproape 40% dintre respondenți declarând că vor cheltui peste 500 de lei pentru această categorie. Vacanțele se situează printre categoriile cu cele mai ridicate cheltuieli, cu 14% dintre respondenți dispuși să depășească pragul de 1.000 de lei. Cadourile pentru familie și prieteni completează acest top, 47% alocând sume de peste 300 de lei, fie din dorința de a menține tradițiile, fie pentru a marca sărbătoarea într-o manieră personală.

La polul opus, băuturile non-alcoolice și cele alcoolice se regăsesc constant în zona de buget minim, cu peste 60% dintre respondenți alocând sub 100 de lei pentru fiecare categorie. Produsele de curățenie – deși necesare în preajma sărbătorilor – sunt tratate ca achiziții cu buget redus: 58% alocă sub 100 de lei și doar 3% declară că ar putea cheltui peste 500 de lei.

Experiențele altor cumpărători își pun amprenta

Cea mai răspândită practică este citirea recenziilor produselor (60% dintre respondenți), semn că deciziile de consum sunt influențate tot mai mult de experiențele altor cumpărători. Pe locul al doilea se află compararea prețurilor online (55%), confirmând rolul central al internetului în procesul decizional, urmată de recomandările din surse de încredere – familie și prieteni (53%). Față de 2025, când o parte importantă a consumatorilor se orienta către comercianți de tip discount sau mărci mai ieftine, în 2026 accentul se mută către informare și comparație activă.

Preocuparea pentru sustenabilitate rămâne secundară în contextul cumpărăturilor de Paște. Cumpărarea articolelor durabile și ecologice este menționată de 33% dintre respondenți, iar achizițiile de produse second-hand de doar 10% – cel mai scăzut procent dintre practicile analizate. Această tendință este în linie cu concluziile ediției de Crăciun 2025 a studiului, unde raportul calitate-preț a rămas criteriul dominant în detrimentul sustenabilității.

Între AI și tradiție: cei mai mulți români gătesc acasă de Paște

Deși utilizarea inteligenței artificiale crește rapid la nivel global, consumatorul român rămâne mai degrabă tradiționalist atunci când vine vorba de pregătirea sărbătorilor. Peste 60% dintre respondenți declară că nu folosesc deloc instrumente AI pentru activități precum rețete, liste de cumpărături sau planificarea călătoriilor.

Totuși, un segment de aproximativ o cincime dintre respondenți a început să utilizeze astfel de instrumente. Bărbații sunt mai prezenți în utilizarea AI pentru lista de cumpărături și planificarea călătoriilor, în timp ce femeile folosesc mai frecvent aceste soluții pentru idei de decorațiuni.

Gătitul acasă își consolidează poziția ca activitate dominantă și stabilă: 84% continuă să gătească acasă la același nivel ca până acum, iar un procent suplimentar de 8% intenționează să facă acest lucru și mai mult – în total, 93% din respondenți mențin sau își amplifică obiceiul de a găti acasă. Socializarea cu prietenii și familia în afara casei rămâne în mare parte constantă (68% continuă sau încep să facă asta), în timp ce ieșirile la restaurant și comenzile cu livrare la domiciliu prezintă o tendință clară de moderație – 64% declarând că le vor face mai rar sau vor renunța la ele. Această orientare către consum casnic este consistentă cu constatările studiului Consumer Index EY România 2025 – Ediția de Crăciun, în care 48% intenționau să reducă bugetele pentru restaurante și mâncare la pachet, semn al unui comportament de economisire.