„Scopul întregului efort: puterea de cumpărare începe să se refacă”. Nazare, după noile date privind economia României

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Economia României a înregistrat o creștere de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 față de trimestrul anterior, pe seria ajustată sezonier, și de 0,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Alexandru Nazare consideră că evoluția reprezintă un semnal pozitiv, dar avertizează că „industria și consumul nu și-au revenit încă”.

„Datele publicate astăzi de Institutul Național de Statistică arată o revenire tehnică a economiei (…) Este cel mai bun ritm trimestrial din primul trimestru al anului 2022 încoace și vine după 3 trimestre de scădere și stagnare”, a transmis Nazare, vineri, într-o postare pe Facebook.

Alexandru Nazare anunță prognozele Ministerului Finanțelor: Creștere economică de 1,7-1,8 în 2027 și un final de an peste așteptări

Există riscul ca România să ajungă din nou pe mâna FMI? Ce spune ministrul Finanțelor

Nazare face o comporație cu estimarea preliminară a Eurostat pentru trimestrul al treilea indică o creștere de 0,5% în Uniunea Europeană și de 0,4% în zona euro.

Semnal pozitiv, analizat „cu precauție”

Ministrul Finanțelor a precizat că, la nivelul primelor nouă luni, economia rămâne cu 0,3% sub nivelul din 2025, pe seria brută.

„Este un semnal pozitiv, pe care îl analizăm însă cu precauție. (…) Este o recuperare pe care trebuie să o consolidăm, într-o perioadă încă dificilă pentru toți. Tocmai de aceea, ce urmează depinde de noi. Contextul extern rămâne volatil – tensiuni geopolitice, prețuri instabile la energie, incertitudine în comerțul internațional – și nu îl putem controla. Ce putem controla este disciplina cu care ne construim bugetul și consecvența cu care ne respectăm angajamentele”, a afirmat acesta.

Nazare a indicat creșterea investițiilor publice drept unul dintre factorii care susțin revenirea economică. Volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 40,5% în august față de aceeași lună din 2025, după avansuri de două cifre în cele mai multe luni ale acestui an.

„Creșterea construcțiilor confirmă că volumul mai mare al investițiilor publice produce efecte concrete în economie. Lucrările de infrastructură susțin activitatea constructorilor, comenzile către furnizori și ocuparea forței de muncă”, a transmis ministrul.

„Nu am redus deficitul tăind investițiile”

Potrivit ministrul Finanțelor, în primele nouă luni ale anului au fost finanțate investiții publice de aproape 108 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, deficitul bugetar la nouă luni a coborât la 3,81% din PIB, față de 5,31% în perioada similară din 2025. În trimestrul al treilea, investițiile publice au ajuns la 2,33% din PIB, comparativ cu 1,67% în același trimestru al anului trecut.

„Nu am redus deficitul tăind investițiile, ci finanțând mai multe investiții și cheltuind mai disciplinat în rest”, a subliniat Alexandru Nazare.

Ministrul a mai arătat că investițiile totale din economie au fost, în termeni nominali, cu peste 20% mai mari în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, iar investițiile private au crescut chiar mai repede decât cele publice.

Care este „scopul întregului efort”, potrivit lui Nazare?

În ceea ce privește celelalte evoluții economice, Nazare a menționat că „exporturile de bunuri au crescut în fiecare lună din februarie încoace, cu un avans de 11,7% în august și de 6,3% în septembrie. Inflația a coborât de la 10,9% în mai la 6,8% în octombrie, iar scăderea salariului real s-a atenuat vizibil, de la -6,9% în mai la -1,5% în septembrie”.

„Puterea de cumpărare începe să se refacă pe măsură ce inflația scade – iar acesta este, în final, scopul întregului efort”, spune ministrul.

Pe de altă parte, ministrul a atras atenția asupra costurilor ridicate ale datoriei publice. Dobânzile au costat statul peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă din 2025.

„Pentru ca revenirea să dureze, trebuie să continuăm redresarea finanțelor publice. Deficitele mari și costurile ridicate ale datoriei reduc resursele disponibile pentru dezvoltare. Doar dobânzile ne-au costat peste 50 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, cu aproape 11 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 – bani care nu ajung în spitale, în școli sau în infrastructură”.

Nazare a precizat că deficitul de cont curent se menține în jurul a 5% din PIB, în condițiile în care importurile cresc mai repede decât exporturile.

Bugetul pentru 2027, construit pe venituri estimate realist și investiții

Ministrul Finanțelor susține că bugetul pentru 2027 trebuie construit pornind de la veniturile estimate realist, obligațiile deja asumate și investițiile care pot genera efecte de multiplicare în economie.

„Bugetul se construiește pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim. Orice decizie privind veniturile, cheltuielile, indexările sau majorările se ia în construcția de ansamblu a bugetului, nu separat, și doar în limita deficitului pe care ni l-am asumat”, a transmis Nazare.

Acesta a precizat că prioritățile pentru anul viitor sunt„ eficientizarea cheltuielilor, reducerea risipei și selectarea investițiilor pe care le putem susține efectiv, cu efect de multiplicare în economie”.

„Cu cât adoptăm mai repede bugetul pentru 2027, cu atât mai repede vom livra finanțatorilor și agențiilor de rating confirmarea că România își continuă programul de consolidare, pe traiectoria asumată”, a mai afirmat ministrul.

Nazare a subliniat că un trimestru de creștere nu înseamnă că dificultățile economice au trecut, dar arată că direcția este corectă. „Responsabilitatea rămâne linia directoare a perioadei următoare”, a conchis ministrul Finanțelor.