Studiu: Românii rămân fideli brandurilor favorite de băuturi răcoritoare, în ciuda scumpirilor din ultimii doi, trei ani. Ei și-au redus consumul, dar caută promoții

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Aproape toți (98%) consumatorii participanți la studiul lansat miercuri au observat creșteri ale prețurilor băuturilor răcoritoare în ultimii doi-trei ani și, în acest context, 76% dintre participanții la studiu și-au modificat comportamentul de cumpărare. Cea mai frecventă reacție la scumpiri este căutarea promoțiilor și a ofertelor speciale. De asemenea, românii au redus frecvența consumului de băuturi răcoritoare (cu și fără zahăr), precum și valoarea  cheltuită pentru acestea, potrivit concluziilor studiului realizat de AHA Moments și prezentat de Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare (FPBR) și Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).

FPBR (Federația Patronală pentru Băuturi Răcoritoare) și ANBR (Asociația Națională a Băuturilor Răcoritoare) sunt organizații non-profit, al căror scop este să reprezinte interesele membrilor lor, cei mai mari producători activi în România. ANBR este membră a ROMALIMENTA (Federația Patronală din Industria Alimentară) și a UNESDA (Uniunea Europeană a Asociațiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare), iar FPBR este membră a Confederației Patronale Concordia.

Ce se întâmplă cu organismul dacă bei suc în fiecare zi. Dieteticienii avertizează: efectele apar mai repede decât crezi

„Creșterea prețurilor a schimbat comportamentul de cumpărare, dar nu a eliminat atașamentul față de mărcile preferate. Consumatorii au devenit mai atenți la buget, cumpără cantități mai mici și urmăresc intens promoțiile. Datele indică faptul că atunci când aleg băuturi răcoritoare, românii caută să rezolve două nevoi simultan, să păstreze produsele și mărcile preferate, limitând impactul asupra cheltuielilor gospodăriei”, a declarat Manuela Mancaș, Founder & Managing Director AHA Moments.

Trei sferturi dintre români consideră că deciziile privind alimentația le aparțin

Potrivit studiului citat, 73% dintre români consideră că statul ar trebui să informeze și să formuleze recomandări, intervenind numai în cazul unor riscuri semnificative și lăsând consumatorilor libertatea de a decide ce produse aleg. Sentimentul cel mai des întâlnit este că fiecare persoană este responsabilă pentru propriile decizii privind sănătatea și alimentația.

„Industria băuturilor răcoritoare și a apelor îmbuteliate este un sector important pentru economia României, care susține locuri de muncă, investiții și o valoare adăugată brută de 3,74 miliarde lei (Conform Studiului de impact socio-economic al ANBR pentru 2024 – n.r.). În ultimii ani însă, majorările succesive de TVA și introducerea accizei pe zahărul din băuturile răcoritoare s-au reflectat direct în prețurile finale: vorbim de o creștere între 25-50% a prețului de la raft, în funcție de dimensiunea ambalajului. Studiul confirmă o presiune suplimentară pentru consumator, într-un context economic deja dificil”, a declarat Cristian Moldovan, președintele Federației Patronale pentru Băuturi Răcoritoare.

Ce cred românii despre taxa pe zahar

Potrivit studiului, 63% dintre români au auzit despre taxa pe zahăr aplicată băuturilor răcoritoare începând cu anul 2024, însă numai 29% declară că știu ce presupune aceasta. Dintre cei care cunosc măsura, majoritatea (60%) consideră că nivelul taxei este ridicat sau prea ridicat, potrivit studiului, care este prima cercetare de piață care introduce în mod direct perspectiva consumatorilor în dialogul dintre autorități, producătorii de băuturi răcoritoare și mass-media privind măsurile fiscale aplicate acestei categorii.

Cei mai mulți români care au auzit de acciza pe zahăr aplicată doar băuturilor răcoritoare o asociază cu o taxă suplimentară care contribuie la majorarea prețurilor. Foarte puțini o identifică drept o măsură de sănătate publică, arată datele prezentate miercuri.

În acest context, după ce respondenților le-a fost prezentată o descriere a taxei aplicate în România, doar 15% au declarat că susțin această măsură, iar alți 36% s-au declarat neutri pe această temă.

Conform sursei citate, respondenții au indicat, printre altele, că taxa urmărește în primul rând creșterea veniturilor la bugetul de stat, nu îmbunătățirea sănătății populației. De asemenea, ei s-au referit și la impactul asupra costului vieții, în special pentru persoanele cu venituri reduse. Rezultatele evidențiază, totodată, și un nivel scăzut de încredere în modul de implementare și în efectele măsurii.

„Studiul aduce în dezbaterea publică o perspectivă care trebuie ascultată: cea a consumatorilor. Datele arată că românii își doresc să consume brandurile preferate de băuturi răcoritoare, dar au nevoie de informații clare pe etichetele produselor și de campanii de informare care să îi ajute să ia decizii în cunoștință de cauză. Credem că politicile publice eficiente trebuie să pornească de la o înțelegere corectă a comportamentului de consum și să fie construite prin dialog între autorități, consumatori și mediul economic”, a declarat Cristian Moldovan.