Un român a cerut intrarea în insolvență personală pentru datorii de 500.000 de euro! Câte solicitări s-au depus la ANPC de când a apărut legea și ce condiții trebuie îndeplinite

Românii care nu reușesc să facă față datoriilor au posibilitatea să își declare insolvența, în anumite condiții, și să scape o vreme de executare, în baza Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice.

Unul dintre cazurile recent apărute în spațiul public care a demarat procedura legală este o verișoară a latifundiarului Gigi Becali, Tudora Chiacu, potrivit unui articol exclusiv publicat de Cancan. Tudora Chiacu a cerut ajutorul statului și a obținut, în primă instanță, insolvența personală după ce s-a înglodat în datorii și nu a mai putut face față plăților. Judecătoria Buftea i-a admis recent cererea de insolvență pe persoană fizică și a dispus prelungirea suspendării provizorii a executărilor până la aprobarea planului de rambursare a datoriilor.

Ce este insolvența

Legii nr. 151/2015 a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018, după ce proiectul de act normativ fusese avizat favorabil de Guvern, trecuse de votul Parlamentului și a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în iunie 2015.

Nicușor Dan crede că în 2-3 săptămâni coaliția va agrea un text pentru reforma pensiilor magistraților

Bursele europene au revenit pe creștere

Insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor, pe măsură ce acestea devin scadente. Insolvenţa debitorului se prezumă atunci când acesta, după trecerea unui termen de 90 de zile de la data scadenţei, nu a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori, conform ghidului elaborat de oficialii ANPC.

Care este cuantumul minim al datoriilor?

Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al datoriilor scadente ale debitorului necesar pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor sau a procedurii judiciare de insolvenţă prin lichidare de active. Aceasta este de 15 salarii minime pe economie.

Începând cu data de 1 ianuarie 2025, salariul minim brut este de 4.050 lei lunar, ceea ce înseamnă că pragul în prezent este de 60.750 de lei.

Cine poate beneficia de această lege?

Debitorul persoană fizică, de bună-credinţă, care:

• are domiciliul, reşedinţa sau reşedinţa obişnuită, de cel puţin 6 luni anterior depunerii cererii, în România;
• este în stare de insolvenţă şi nu există o probabilitate rezonabilă de a redeveni, într-o perioadă de maximum 12 luni, capabil să îşi execute obligaţiile astfel cum au fost contractate, cu menţinerea unui nivel de trai rezonabil pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere;
• are datorii a căror cuantum depășește întreaga valoare a tuturor bunurilor valorificabile pe care le deține în proprietate cu cel puțin 15 salarii minime pe economie (valoarea-prag)

Debitorul are reşedinţa obişnuită în România dacă locuieşte în mod statornic în România, chiar dacă nu a îndeplinit formalităţile legale de înregistrare, dacă are bunuri şi/sau realizează venituri în România.

În funcție de situația personală, debitorii pot accesa trei tipuri de proceduri ale insolvenței:

• procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor  – Durata de executare a planului este de maximum 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor iar debitorul şi creditorii săi pot prevedea în plan şi posibilitatea prelungirii executării cu cel mult 12 luni, în condiţiile stabilite în plan. Planul, însoţit de o evaluare, elaborată de comisia de insolvenţă, cu privire la fezabilitatea acestuia, se notifică creditorilor cunoscuţi.
• procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active;
• procedura simplificată.

Nu poate beneficia de această lege

Debitorul care:

• a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de evaziune fiscală, a unei infracţiuni de fals sau a unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;
• a fost concediat în ultimii 2 ani din motive ce îi sunt imputabile;
• deşi apt de muncă şi fără un loc de muncă ori alte surse de venit, nu a depus diligenţa rezonabilă necesară pentru a-şi găsi un loc de muncă sau care a refuzat, în mod nejustificat, un loc de muncă propus ori o altă activitate aducătoare de venit;
• a acumulat datorii noi, prin cheltuieli voluptuare, în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că este în stare de insolvenţă;
• la data formulării cererii de deschidere a unei proceduri de insolvenţă, potrivit prezentei legi, are deja deschisă o altă procedură de insolvenţă;
• în cazul căruia a fost închisă, din motive ce îi sunt imputabile, o procedură de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, o procedură judiciară de insolvenţă prin lichidare de active sau o procedură simplificată de insolvenţă, cu mai puţin de 5 ani anterior formulării unei noi cereri de deschidere a procedurii insolvenţei.
• a determinat sau a înlesnit ajungerea în stare de insolvenţă, cu intenţie sau din culpă gravă. Se prezumă a fi avut acest efect:

1. contractarea, în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenţei, a unor datorii care reprezintă cel puţin 25% din valoarea totală a obligaţiilor, cu excepţia obligaţiilor excluse;
2. asumarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor obligaţii excesive prin raportare la starea sa patrimonială, la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor care au contribuit semnificativ la incapacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile, altele decât cele datorate de către acesta persoanelor cu care a contractat astfel;
3. efectuarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, a unor plăţi preferenţiale care au contribuit în mod semnificativ la reducerea sumei disponibile pentru plata celorlalte datorii;
4. transferarea, în ultimii 3 ani anterior formulării cererii, de bunuri sau valori din patrimoniul său în patrimoniul altei persoane fizice ori juridice în timp ce ştia sau ar fi trebuit să ştie că prin aceste transferuri va ajunge în stare de insolvenţă;
5. încetarea unui contract de muncă prin acordul părţilor sau prin demisie în ultimele 6 luni anterior formulării cererii de deschidere a procedurii;

Câți datornici au vrut să intre în insolvență

Potrivit răspunsului exclusiv transmis de oficialii ANPC pentru Mediafax, din 1 ianuarie 20018 până pe 10 septembrie, la nivelul Direcției de Insolvență a Persoanelor Fizice au fost înregistrate 641 de cereri.

În ceea ce privește o situație defalcată pe tranșe ale datoriilor, Direcția de Insolvență a Persoanelor fizice a menționat că nu are o astfel de statistică, dar a dezvăluit suma maximă datorată de un solicitant: aproape 500.000 de euro!

„Precizăm că au fost depuse de către debitori cereri de deschidere a procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare pentru datorii sub pragul minim prevăzut de lege, de 15 salarii minime brute pe economie, și a fost înregistrat inclusiv un caz în care a fost solicitată deschiderea procedurii de insolvență pentru datorii de aproximativ 2.400.000 lei”, au transmis oficialii ANPC.

În ceea ce privește procedura simplificată de insolvență cu privire la care legea impune condiția ca pragul maximal al datoriilor să nu depășească 10 salarii minime brute pe economie au fost înregistrate cereri cu datorii variind de la cuantumuri de câteva mii de lei până la valoarea maximă prevăzută de actul normativ.

La întrebarea Mediafax, oficialii ANPC au furnizat și o defalcare, parțială, a cererilor depiuse pe criteriul de gen.

„La nivelul Direcției de Insolvență nu s-a realizat o analiză statistică a cererilor înregistrate pentru deschiderea procedurii de insolvență pe criteriul de gen însă vă transmitem faptul că în privința cererilor pentru deschiderea procedurii simplificate aproximativ o treime dintre solicitanți au fost femei și două treimi bărbați. De asemenea, în cazul procedurii pe bază de plan de rambursare în multe cazuri au fost cereri de insolvență comune, ale ambilor soți/parteneri”, arată ANPC, în răspunsul pentru Mediafax.

În ce județe s-au depus cele mai multe cereri

Capitala conduce detașat în clasamentul național în ceea ce privește numărul de cereri pentru deschiderea procedurii de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor și procedurii simplificate de insolvență, după cum arată datele primite din partea Comisiilor de Insolvență la Nivel Teritorial înființate la nivelul fiecărui județ al țării și Municipiului București și centralizate la nivelul Direcției de Insolvență la nivel național.

Astfel, potrivit răspunsului ANPC pentru Mediafax, în Capitală s-au depus în total 77 de cereri, urmat de Galați, cu 48 de cereri, Timiș și Gorj, cu 39 de solicitări.

Sunt și trei județe – Harghita, Teleorman și Tulcea – unde s-au depus doar câte o cerere din 2018 și până în prezent.

Pentru câte persoane s-a deschis procedura în instanță

ANPC precizează că, în ceea ce privește procedura judiciară de insolvență, nu dispune de informații din partea instanțelor de judecată, însă pe baza publicațiilor din cadrul Buletinului procedurilor de insolvență, secțiunea persoane fizice, până în prezent a fost aprobată deschiderea procedurii pentru 28 de debitori.

De asemenea, în prezent în evidențele Direcției de Insolvență au fost înregistrați trei debitori care se găsesc în perioada de supraveghere postprocedură de insolvență și care sunt monitorizați în conformitate cu prevederile art. 73 din Legea 151/2015, au transmis oficialii ANPC.