COMENTARIU Bogdan Nicolae: Hellvig reînnoieşte la Washington planuri de cooperare

Chiar înainte de Ziua Naţională a României de anul acesta, directorul Serviciului Român de Informaţii a efectuat o vizită la Washington. Însoţit de cadre din conducerea SRI, Eduard Hellvig a fost primit de Avril Haines, directorul Comunităţii Naţionale de Informaţii a SUA, William J. Burns, directorul CIA şi Christopher Wray, directorul FBI şi Robin Dunnigan, adjunct al secretarului de stat pentru Europa Centrală şi de Est.

1266 afișări
Imaginea articolului COMENTARIU Bogdan Nicolae: Hellvig reînnoieşte la Washington planuri de cooperare

COMENTARIU Bogdan Nicolae: Hellvig reînnoieşte la Washington planuri de cooperare

Este o normalitate, într-un context atipic. Nu pentru că există restricţii generate de valurile succesive ale pandemiei de coronavirus, ci pentru că suntem martorii unei intensificări a activităţilor care privesc securitatea în flancul răsăritean al NATO şi al UE, dar şi însăşi stabilitatea pe continent. Pesemne, discuţiile Biden-Putin de la Geneva, din iunie 2021, mai au nevoie de timp pentru a fi digerate de Kremlin.

Reasigurările între aliaţi sunt bi-direcţionale

Încadrate în categoria acţiunilor de cooperare externă ale comunităţii informative din România, întâlnirile pe care directorul SRI le-a avut la Washington se înscriu şi în linia măsurilor de reasigurare reciprocă între aliaţi. Să amintim aici faptul că, de la schimbarea administraţiei de la Casa Albă în ianuarie anul acesta, oficialii de la Washington au transmis aliaţilor şi partenerilor, din Europa şi din alte colţuri ale lumii că – după o administraţie republicană marcată de stilul atipic al preşedintelui Donald Trump şi de retrageri din diverse acorduri sau înţelegeri – Statele Unite, în mandatul de preşedinte al lui Joe Biden, revin în teren şi reclădesc încrederea acolo unde ar fi fost ştirbită din neglijenţă, din nepricepere sau dintr-o greşită cântărire a consecinţelor. Întregul an curent a înregistrat o suită de măsuri de reasigurare din partea americană pentru aliaţii de pe continentul european. Demne de menţionat rămân, cu siguranţă, câteva: prezenţa preşedintelui Biden la summit-urile G7 (Cornwall) şi NATO (Bruxelles), contactele sale cu liderii Uniunii Europene în marja acestor reuniuni sau în cadrul relaţiilor bilaterale, reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO (Bruxelles), participarea secretarului de stat Antony Blinken la reuniunea miniştrilor de externe din ţările NATO (Riga). În cazul României, cele mai recente acţiuni de acest fel au fost vizita secretarului apărării Lloyd Austin la Bucureşti, în 20 octombrie 2021, dar şi primirea ministrului de externe Bogdan Aurescu la Washington, în 8-9 noiembrie 2021.

România contribuie din plin la securitatea flancului estic

Prezenţa directorului Hellvig în SUA pe final de an are deopotrivă semnificaţia unui moment de bilanţ al cooperării şi a unui punct de lansare a unor noi proiecte în materie de obţinere a informaţiilor cu relevanţă pentru securitatea naţională a României, a SUA şi a altor aliaţi. Interesele acestea se intersectează, uneori se suprapun, alteori concurează pentru acelaşi tip de resurse. Dezvoltarea capacităţilor de identificare şi de evaluare a ameninţărilor poate privi obiective strategice aflate pe teritoriul naţional sau în regiunea Mării Negre, precum elementele de prezenţă militară a SUA, dar şi siguranţa spaţiului cyber, noul domeniu de operare al NATO consfinţit la summit-ul Alianţei Nord-Atlantice din vara acestui an.

Actualitatea evenimentelor din flancul estic peste care s-a suprapus vizita este o conjunctură care ne favorizează şi care ne expune, în egală măsură, întrucât – din perspectiva comunităţii de informaţii a României – ameninţările originate în Est au deţinut mereu un loc prioritar în preocupările naţionale şi au fost succesiv aduse de ai noştri în atenţia aliaţilor. Unii le-au luat în serios, alţii au preferat să îşi întoarcă privirea spre alte mări şi alte zări. Iată că ne-am întors în prima căsuţă.

Pe de o parte, este nota distinctivă a contribuţiei României la capacitatea Vestului de a înţelege Estul şi la consolidarea mecanismelor prin care NATO şi UE pot sprijini parteneri estici să parcurgă diverse etape din tranziţia către statutul de candidaţi la aderare. Pentru România, ca şi pentru SUA, contează nu numai rezilienţa flancului, ci şi rezilienţa celor de dincolo de flanc, precum Republica Moldova şi Ucraina.

Pe de altă parte, este şi testul relevanţei comunităţii naţionale de informaţii din România pentru SUA, sub toate aspectele, inclusiv din punct de vedere al eficacităţii şi al cooperării conform competenţelor legale. O mai bună coordonare între comunităţile de informaţii de la Washington şi de la Bucureşti, pe toate palierele (culegere de informaţii, operaţii comune, evaluare ameninţări şi oportunităţi), ar putea să accelereze câteva tempo-uri în atingerea obiectivelor strategice comune.

Operaţii dincolo de zone interzise

Recent, Moscova a anunţat un nou termen pentru diplomaţii SUA care trebuie să părăsească teritoriul Federaţiei Ruse cel mai târziu în ianuarie 2022, dacă se află în misiune deja de trei ani. Este o forţare şi o replică a Rusiei faţă de expulzarea de către SUA a unor diplomaţi ruşi ale căror activităţi pe teritoriu american au depăşit cadrul Convenţiei de la Viena privind relaţiile diplomatice sau consulare. Pentru fiecare, acest tip de măsură conduce la restrângerea drastică a capacităţii de operare în ograda celeilalte părţi. Activităţile de spionaj nu vor înceta, însă. Poate se vor diversifica, din nou, prin operaţii montate în spaţii adiacente sau oriunde adversarii se vor întâlni. Să reamintim cazurile reţelelor de spionaj militar ale ruşilor depistate de aliaţi anul acesta în Italia, în Bulgaria şi în Germania. Orice sistem este înclinat să dezvolte mai devreme sau mai târziu anumite vulnerabilităţi, iar cooperarea aliaţilor este direcţionată atât către limitarea propriilor vulnerabilităţi, cât şi către valorificarea superioară a vulnerabilităţilor depistate la un adversar.

Suntem în plin război, în domeniul informatic

Escaladările pe care Rusia le instrumentează, direct sau prin intermediul Belarus, de-a lungul frontierei cu Ucraina, cu Polonia şi cu Lituania sunt vârful vizibil al ameninţării şi, totodată, semnalul slăbiciunii. Mai puţin vizibile, dar deloc mai puţin maligne, sunt războaiele care se poartă în reţelele informatice şi de comunicaţii. Este vorba despre o problemă globală, care nu ţine cont de graniţele internaţionale pe care şi Ambasada SUA la Bucureşti, prin însărcinatul cu afaceri ad interim David Muniz, a adus-o în prim-plan pe parcursul conferinţei „Importanţa cooperării dintre România şi Statele Unite în materie de securitate cibernetică” (Bucureşti, 21 octombrie 2021). Alături de MAE român, proaspăt înfiinţatul Directorat Naţional de Securitate Cibernetică şi compania-etalon Bitdefender, Centrul Naţional Cyberint (unitate specializată a SRI) reprezintă unul dintre pilonii pe care SUA mizează în construirea unei strategii coerente de contracarare a acţiunilor perturbatoare derulate de serviciile de informaţii ruse sau sponsorizate de Federaţia Rusă în domeniul cyber şi care ar putea să implice, conştient sau nu, entităţi din România.

Orice proiect de cooperare care implică organizaţii precum cele din domeniul securităţii sau al informaţiilor externe are nevoie de o proiecţie a personalului angajat să planifice şi să pună în practică măsurile convenite. Sunt orizonturi pe termen mediu şi lung, iar în operaţii sensibile una dintre primele griji ale directorilor de structuri priveşte continuitatea echipei şi securitatea membrilor acesteia. Toţi sunt în misiune de luptă. Toţi decidenţii politici de la noi care beneficiază de pe urma activităţii acestor cooperări ar trebui să perceapă, să înţeleagă şi să respecte particularităţile care decurg pentru personalul care lucrează pe linie de parteneriat extern. Pentru că se ajunge la cunoaşterea multor detalii despre modul de operare şi capacităţile unor aliaţi, continuitatea şi protecţia operaţiilor nu pot fi gândite în absenţa garanţiilor organizaţionale reciproce privind profesionalismul şi protecţia personalului angrenat de fiecare parte. Şi din acest unghi, da, este vorba despre un domeniu special şi despre profesionişti pe care ar trebui să îi respecţi.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici