COMENTARIU Valeriu Şuhan: Ieşiţi din palate şi vile...

Ideea de sănătate este leit - motivul oricărei urări de bine. Între români, cu siguranţă, toate felicitările se referă la sănătate. Cât priveşte libertatea, chiar dacă nu e menţionată ( cum ar suna o felicitare cu ”îţi urez libertate”- poate doar între hoţi ), ea e o stare dinainte presupusă, firească. A fi liber, pentru unii e un deziderat, dar pentru noi până acum, din fericire, era o stare naturală.

Lovitura asta a noului coronavirus a venit ca un trăsnet, ne-a bulversat viaţa şi va continua s-o facă. Totuşi, a fi puşi în faţa alegerii între libertate şi sănătate, nu ne-am fi gândit. Şi totuşi, iată-ne în această situaţie nefericită. Ori stăm acasă şi astfel ne prezervăm sănătatea, dar ne pierdem scumpa libertate, ori ne plimbăm în continuare, facem grătare cu prietenii ( că la mall nu mai putem merge ), dar avem toate şansele ca această mică bestie să ne scofâlcească plămânii.

Oricum, e cert că întrebarea ”ce-i de făcut ?” nu-şi are locul, e fără sens. Pentru oamenii cu mai mult de un neuron. E imposibil ca aceştia să nu înţeleagă faptul că sacrificiul presupus de reducerea temporară a propriei libertăţi e, de fapt, un minunat dar făcut celor dragi lor.

E ca o ofrandă adusă propriei umanităţi.

Statisticile ultimelor zile mi-au arătat câteva lucruri care m-au pus serios pe gânduri. E vorba de milioanele de români care suferă de boli cronice care agravează agresiunea virusului ăsta blestemat.

De asemenea, de sutele de mii de alţi români care se-ntorc acasă tocmai din ţări care sunt aşa-zise ”zone roşii”. Mai e vorba bineînţeles, de iresponsabilii care mint din prostie cel mai degrabă, în legătură cu locul, ţara de unde vin. În sfârşit, mă mai refer la cei care, tot din prostie, pentru că altfel nu ar avea nici un sens, se mişcă dezinvolt, fără nici o treabă anume şi ignoră în mod idiot pericolul pe care îl pot reprezenta, împrăştiind infecţia.

Unde mai pui că mai toate instituţiile de natură birocratică ale statului sunt în continuare ”în funcţiune”. Adică sute de mii de funcţionari merg zilnic la serviciu ca să ce ? Să ducă sau să aducă infecţia acasă ?

Chiar nu înţeleg conducătorii noştri că, gata, nu mai e loc de fente, fandări şi figuri ?! Că prezervarea României nu se poate face cu ”recomandări” ?! Că este vremea acţiunii hotărâte, ferme, eficiente ?! Că singurul lucru pe care trebuie să-l facă este să asigure funcţionarea economiei esenţiale vieţii ?! Că trebuie să tacă şi să lase în faţă pe cei care se pricep să gestioneze astfel de crize ?! Că trebuie să spună naţiunii adevărul ?! Că trebuie să iasă de prin palate şi vile ?! Că trebuie să-şi asume să ne conducă ?!

Într-un cuvânt, că trebuie să renunţe la ”politică” !

Dacă nu, atunci când ne vom fi revenind, să nu mai aibă nici o speranţă.