AFP: Justiţia română, un pacient convalescent care are în continuare nevoie de supraveghere

Cangrenată de o lungă istorie de corupţie şi de imixtiune politică, justiţia română se află, în prezent, într-o situaţie mai bună, dar continuă să aibă nevoie de supravegherea Europei pentru a se debarasa de anumite rele, potrivit unor experţi.

55 afișări
Imaginea articolului AFP: Justiţia română, un pacient convalescent care are în continuare nevoie de supraveghere

AFP: Justiţia română, un pacient convalescent care are în continuare nevoie de supraveghere (Imagine: Catalina Filip/Mediafax Foto)

"Din 2004, când presiunile din partea Europei s-au intensificat în vederea aderării noastre (la Uniunea Europeană), progresele sunt importante", apreciază judecătorul Cristi Danileţ, unul dintre primii care au denunţat deriva unui sistem subminat de ani de dictatură.

După patru ani de la intrarea României în Uniunea Europeană (UE), la 1 ianuarie 2007, puterea judiciară este independentă de Executiv, uneori mai mult decât în alte ţări europene, iar parchetul anticorupţie (DNA) funcţionează în mod "convingător", potrivit unui raport al Uniunii.

"Dar problemele persistă", mai ales în privinţa asanării sistemului judiciar, a declarat fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, iniţiatoarea unor reforme-cheie, între 2004 şi 2007.

Un scandal de săptămâna trecută ilustrează progresele înregistrate şi pe cele care mai rămân de făcut.

O judecătoare din cadrul Curţii de Apel Iaşi (nord), Georgeta Buliga, a fost anchetată pentru că ar fi primit mită în valoare de câteva mii de euro, în schimbul unei hotărâri favorabile, într-un caz de partaj al bunurilor între un bărbat şi fosta lui soţie.

Alertat de femeie, parchetul anticorupţie a acţionat rapid şi a permis arestarea magistratului în flagrant delict.

Însă fosta soţie afirmă că paznicul eticii profesionale, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nu i-a acordat nicio atenţie, atunci când ea a sesizat această instituţie.

Compus din magistraţi, CSM a fost criticat de peste 350 de judecători şi procurori, în martie, pentru că a ezitat să ia măsuri contra a doi judecători din cadrul Înaltei Curţi de Justiţie, inculpaţi într-un caz foarte mediatizat de trafic de influenţă.

"Reticenţa faţă de sancţionare dă un semnal prost. Acest lucru acreditează ideea că oamenii însărcinaţi cu aplicarea legii sunt mai puţin stricţi cu ei-înşişi", a declarat Corina Rebegea, din cadrul Fundaţiei Konrad Adenauer.

Îngrijorează, de asemenea, ritmul lent al proceselor de corupţie politică la nivel înalt. Nicio hotătărâre nu a fost, încă, pronunţată contra unor foşti miniştri trimişi în faţa tribunalelor de DNA, iar unele dosare aşteaptă o examinare pe fond de patru ani.

"Acest lucru diminuează încrederea în echitatea sistemului, pentru că, în alte cazuri, hotărârile sunt mai rapide", a subliniat Macovei.

În opinia experţilor, menţinerea mecanismului inedit de supraveghere asupra României rămâne esenţială, chiar dacă legi recent adoptate au menirea să limiteze practicile de întârziere a proceselor, criticate de Uniune.

Ţări ca Franţa şi Olanda vorbesc inclusiv despre posibilitatea întârzierii aderării României la spaţiul Schengen, pe care Bucurştiul o doreşte în 2011, punând drept condiţie înregistrarea unor progrese în domeniul justiţiei.

"Eu nu cred că este necesară întârzierea intrării României în spaţiul Schengen, dacă îndeplinim criteriile tehnice. Ceea ce este cu adevărat crucial este menţinerea mecanismului de supraveghere", a insistat Laura Ştefan, coordonatoare în domeniul luptei contra corupţiei, în cadrul Societăţii Academice Române (SAR).

Acesta este un mecanism care a contribuit la salvarea Agenţiei de luptă contra corupţiei, însărcinată cu verificarea averii aleşilor şi funcţionarilor, ameninţată de Parlament cu reducerea puterilor.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost clar în această privinţă. "Suntem, încă, departe de a ne îndeplini toate obiectivele. Supravegherea va fi ridicată atunci când dosarele de mare corupţie vor fi judecate şi când CSM va elimina problemele de integritate din sistem", a declarat el.

"România are, în continuare, nevoie de presiunea externă pentru a face reforme", a subliniat Danileţ.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici