Alegerile din fostele ţări sovietice care au declanşat revoluţii - GALERIE FOTO

GALERIE FOTO

GEORGIA, 23 noiembrie 2003. După trei săptămâni de proteste faţă de rezultatul fraudulos al alegerilor, preşedintele Eduard Şevardnadze fuge din sediul Parlamentului. Un tânăr avocat, în vârstă de 36 de ani, Mihail Saakaşvili, liderul mişcării de opoziţie reformatoare şi prooccidentale, intră în Parlament cu un trandafir în mână, susţinut de zeci de mii de persoane.

Mihail Saakaşvili este ales preşedinte în ianuarie 2004, cu 96,2 la sută din voturi.

UCRAINA, 22 noiembrie 2004. Sute de mii de ucraineni ies pe străzile Kievului pentru a protesta faţă de "victoria" în alegerile prezidenţiale, ulterior anulate din cauza unor fraude masive, a candidatului partidului aflat la putere şi susţinut de Kremlin, Viktor Ianukovici. Ei încep ceea ce va fi cunoscut ulterior ca "revoluţia portocalie", culoarea folosită în campania electorală de candidatul lor, Viktor Iuşcenko.

Viktor Iuşcenko a fost ales preşedinte în ianuarie 2005.

KÎRGÎZSTAN, 24 martie 2005. Mii de manifestanţi care protestează faţă de rezultatele alegerilor legislative şi faţă de corupţia regimului, intră în forţă în sediul Guvernului, obligându-l pe preşedintele Askar Akaiev, care se afla la putere de 15 ani, să fugă.

Patru luni mai târziu, unul dintre liderii protestatarilor, Kurmanbek Bakiev, este ales preşedinte, cu 90 la sută din voturi.

AZERBAIDJAN, 19 noiembrie 2005. Circa 30.000 de manifestanţi cer anularea alegerilor legislative, în urma cărora partidul Noul Azerbaidjan (Yeni Azerbaidjan) al preşedintelui Ilham Aliev este prezentat drept mare câştigător.

BELARUS, 19 martie 2006. 10.000 de persoane manifestează în Piaţa Octombrie din Minsk pentru a contesta realegerea preşedintelui belarus, Aleksandr Lukaşenko. Acesta ameninţă opoziţia că-i "rupe gâtul" dacă încearcă să provoace o "revoluţie" după modelul altor ţări din fosta Uniune Sovietică.

Mai multe sute de protestatari sunt arestaţi.

ARMENIA, 1 martie 2008. La Erevan izbucnesc revolte în urma victoriei contestate în alegerile prezidenţiale a lui Serge Sarkissian, soldate cu opt morţi şi 165 de răniţi. Este instituită starea de urgenţă pentru o perioadă de 20 de zile şi 100 de persoane sunt arestate, printre care mai mulţi lideri ai opoziţiei.

REPUBLICA MOLDOVA, 7 aprilie 2009. Mii de manifestanţi devastează sediul Parlamentului din Chişinău, contestând victoria zdrobitoare a comuniştilor aflaţi la putere în alegerile legislative. Confruntările cu poliţia se soldează cu circa 100 de răniţi, dintre care doi se află în stare gravă.

Protestatarii, majoritatea tineri, anunţă noi mitinguri, în special în faţa sediului Guvernului.

Citeşte şi:

Protestele continuă la Chişinău - Galerie Foto

Poliţia moldoveană a reţinut 193 de protestatari

R.Moldova introduce vize de călătorie în relaţia cu România