ANALIZĂ AFP: Alipirea Crimeei la Rusia îi inspiră pe sârbii din Bosnia

Alipirea peninsulei Crimeea la Rusia în urma referendumului de duminică a fost privită ca un exemplu de urmat de sârbii din Bosnia, care aspiră de multă vreme la separare, dar analiştii consideră puţin probabil un astfel de demers în viitorul apropiat.

21129 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ AFP: Alipirea Crimeei la Rusia îi inspiră pe sârbii din Bosnia

AFP: Alipirea Crimeei la Rusia îi inspiră pe sârbii din Bosnia

În urma Acordului de pace de la Dayton, din 1995, care a pus capăt conflictului interetnic soldat cu aproximativ 100.000 de morţi, Bosnia a fost divizată în două entităţi - sârbă, Republica Srpska (RS), şi croato-musulmană, fiecare beneficiind de o largă autonomie şi fiind unite de instituţii centrale slabe.

De-a lungul anilor, pentru consolidarea instituţiilor centrale, Republica Srpska a cedat, sub presiunea comunităţii internaţionale, unele dintre prerogativele stabilite prin Acordul de la Dayton, astfel că Bosnia are în prezent o armată aflată sub un comandament unificat, iar taxele şi impozitele sunt aplicate la nivel naţional.

Preşedintele Republicii Srpska, Milorad Dodici, un opozant vehement al acestor concesii, a ameninţat însă în mai multe rânduri cu organizarea unui referendum privind independenţa entităţii sârbe din Bosnia. "Restituiţi Republicii Srpska prerogativele obţinute prin Acordul de la Dayton şi nu vom părăsi Bosnia. În caz contrar, convingerea noastră că trebuie să mergem mai departe, va fi întărită", a declarat Dodici în cursul acestei săptămâni.

Analistul politic Miodrag Radojevici consideră însă că este puţin probabil ca Milorad Dodici să meargă până la convocarea unei referendum privind independenţa Republicii Srpska.

"Contextul nu este acelaşi, Serbia nu are autoritatea internaţională a Rusiei şi, mai ales, nu este în interesul său ca în acest moment să aibă loc un astfel de referendum", apreciază analistul.

Milorad Dodici, care consideră Bosnia un stat ce nu poate rezista singur, afirmă însă că peninsula Crimeea este "un exemplu de respectare a Cartei ONU şi a dreptului popoarelor la autodeterminare". "Dacă şi Kosovo ar fi respectat aceleaşi proceduri precum Crimeea, aş fi spus că este vorba despre dreptul unui popor la autodeterminare", a afirmat preşedintele Republicii Srpska.

- Serbia, într-o poziţie delicată

Fosta provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză şi-a proclamat unilateral independenţa de Serbia în 2008 şi, potrivit avizului Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) din iulie 2010, deciza Kosovo "nu a încălcat dreptul internaţional".

Independenţa Kosovo, pe care Belgradul o contestă categoric, cu susţinerea Rusiei, a fost recunoscută până în prezent de aproape 100 de ţări, printre care Statele Unite şi 23 dintre cele 28 de state membre UE.

Cu toate acestea, Moscova a dat drept exemplu Kosovo pentru a justifica evoluţiile din Crimeea. "Precedentul Kosovo face din secesiune o regulă şi nu o excepţie. Vom vedea cum va evolua această problemă în Catalonia, în Scoţia şi chiar în Italia, unde sunt voci care susţin independenţa Veneţiei", a afirmat analistul Miodrag Radojevici.

În schimb, analistul Saşa Popov spune că, prin alipirea Crimeei, Moscova a "recunoscut implicit Kosovo", dar apreciază că "un referendum în Republica Srpska în vederea independenţei este lipsit de realism". "Spre deosebire de cazul Crimeei, unde Rusia a profitat de o situaţie dramatică pentru a recupera un teritoriu care i-a aparţinut, Republica Srpska nu a făcut niciodată parte din Serbia", notează analistul.

De altfel, Belgradul a avertizat că declararea independenţei Kosovo va avea un "efect de domino" în Europa. "În cazul Crimeei, Vladimir Putin a folosit exemplu Kosovo pentru a arăta că Occidentul a susţinut o politică dublă", a afirmat o sursă apropiată de autorităţile locale.

În ceea ce priveşte Crimeea, Belgradul, care, pe de o parte are relaţii apropiate cu Moscova, iar pe de alta tocmai a început negocierile de aderare la UE, se află într-o poziţie delicată.

"Bruxellesul înţelege situaţia în care ne aflăm şi nu cred că va insista să susţinem poziţia UE. Pe de altă parte, nu putem intra într-o dispută cu Rusia, care ne susţine la ONU în dosarul Kosovo", a adăugat sursa menţionată, conform unei ştiri de ultimă oră.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici