ANALIZĂ: Benedict al XVI-lea a făcut curăţenie în diocezele afectate de scandaluri

Benedict al XVI-lea a făcut curăţenie, în cei opt ani de pontificat, în diocezele afectate de scandaluri sexuale şi corupţie cum nu a făcut niciun alt papă înaintea sa, apreciază unii vaticanişti la momentul plecării Papei german.

159 afișări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Benedict al XVI-lea a făcut curăţenie în diocezele afectate de scandaluri

ANALIZĂ: Benedict al XVI-lea a făcut curăţenie în diocezele afectate de scandaluri

Papa a acceptat demisia unui număr important de episcopi, în special în ultimele luni, ultimul exemplu fiind al cardinalului scoţian Keith O'Brien, acuzat de preoţi de "comportament nepotrivit".

Scandalurile au fost diferite, din Africa şi până în Asia, reflectând situaţii adesea critice. A fost vorba despre episcopi şi oficiali ai Bisericii demişi pentru muşamalizarea unor abuzuri de natură pedofilă în rândul clerului, dar şi pentru că au întreţinut relaţii cu femei sau au fost suspectaţi de corupţie şi diverse deturnări de fonduri.

Anumiţi episcopi au fost demişi, de asemena, pentru o atitudine de nesubordonare gravă sau pentru încălcarea doctrinei.

În opinia lui Marco Tosatti, un vaticanist de la cotidianul La Stampa, Papa a destituit în medie doi sau trei episcopi pe lună în timpul pontificatului său. Benedict al XVI-lea, un fost gardian al dogmei timp de 24 de ani în timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, studia cu atenţie dosarele în vederea numirii de noi epsicopi şi refuza candidaţii care nu corespundeau.

Marco Tosatti citează declaraţii ale nunţiului papal în Kîrgîzstan şi Tadjikistan, monseniorul Miguel Maury Buendia. "Nunţii papali aflaţi în post se întâlneau cu un episcop şi îi spuneau «Sfântul Părinte vă cere, pentru binele Bisericii, să demisionaţi». Aproape toţi, atunci când venea nunţiul, recunoşteau dezastrul şi acceptau să demisioneze. Doi sau trei au refuzat, iar Papa i-a demis", afirmă expertul.

Peste 50 de episcopi au fost demişi în virtutea unor erori grave prevăzute în Codul Canonic.

Începând din iunie 2010, Papa a găsit un colaborator deosebit de riguros în persoana lui Marc Ouellet, din Québéc, noul prefect al Congregaţiei Episcopilor.

Ouellet a nominalizat episcopi mai tineri, dinamici, riguroşi, hotărâţi să întreprindă reforme. Şi-a făcut şi inamici, dar activitatea sa de asanare a fost recunoscută în cadrul colegiului episcopal.

Prelatul canadian, care se bucură de încrederea deplină a Papei, este unul dintre "papabilii" cu şanse.

La încheierea pontificatului lui Ioan Paul al II-lea, anumiţi prelaţi au fost acuzaţi că au impus o lege a tăcerii asupra anumitor scandaluri de pedofilie. Joseph Ratzinger s-a disociat de această atitudine.

În 2004, cardinalul Ratzinger a refuzat să meargă la o messă solemnă marcând 60 de ani de la hirotonisirea părintelui Marcial Maciel, fondatorul Legionarilor lui Cristos, suspectat de o viaţă dublă şi de pedofilie. El marca, astfel, dezaprobarea faţă de cultul ce trimitea la Vatican un bărbat puţin recomandabil.

Papa german a fost la fel de ferm în cazul fostului cardinal austriac Hans-Hermann Groër, acuzat de pedofilie.

"Câtă mizerie în Biserică!", exclama Joseph Ratzinger în 2005, cu doar câteva săptămâni înainte să fie ales Papă, o afirmaţie care a rămas celebră.

Despre scandalurile de pedofilie care au izbucnit în timpul pontificatului său, fostul procuror încărcinat cu acest dosar, monseniorul Charles Scicluna, dar şi alte voci din cadrul Bisericii, au afirmat că Joseph Ratzinger a susţinut deplin o luptă împotriva abuzurilor, o "toleranţă zero" şi o colaborare cu autorităţi judiciare. El ar fi fost unul dintre primii care a vrut să reacţioneze, pe când era cardinal, dar a fost temperat de alţi prelaţi.

Teologul contestatar Hans Küng sau asociaţii ale fostelor victime, ca asociaţia americană SNAP, consideră, din contră, că Papa nu a trecut dincolo de declaraţii de intenţie.

Ei îl suspectează că a participat, în trecut, în timpul pontificatului Papei Ioan Paul al II-lea sau chiar înainte, în Bavaria, la muşamalizarea scandalului, neacordându-i atenţie, nedându-şi seama de gravitatea acestuia sau vrând pur şi simplu să evite ca reputaţia Bisericii să fie afectată.

Aceste teze au fost respinse cu putere de către apărătorii Papei Benedict al XVI-lea.

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici