ANALIZĂ: Juncker cere statelor UE să împartă între ele 160.000 de refugiaţi de săptămâna viitoare

Preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker a pledat miercuri, cu pasiune, în Parlamentul European (PE), la Strasbourg, în primul său discurs despre "starea Uniunii", ca statele Uniunii Europene (UE) să ajungă la un acord până săptămâna viitoare prin care să împartă 160.000 de refugiaţi.

268 afişări
Imaginea articolului ANALIZĂ: Juncker cere statelor UE să împartă între ele 160.000 de refugiaţi de săptămâna viitoare

Jean-Claude Juncker (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

El i-a îndemnat pe miniştrii de Externe din UE, care se reunesc luni, la Bruxelles, "să se pună de acord" în această privinţă.

Juncker nu a prezentat însă, în discursul său, mult aşteptatele cote obligatorii şi permanente, pe ţari. Ele au fost prezentate de Comisie într-un comunicat postat pe site.

Potrivit acestui document, CE cere României să găzduiască 6.351 de azilanţi. Potrivit acestui plan de cote obligatorii, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane - 31.443 şi, respectiv, 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele - cu 14.931, 9.287 şi, respectiv, 7.214 de azilanţi, potrivit acestui sistem obligatoriu de cote, care are ca criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre.

În schimb, preşedintele CE a confirmat noul plan prin care 22 de state urmează să împartă 120.000 de refugiaţi, care au sosit în Grecia, Italia şi Ungaria, în plus faţă de propunerea Comisiei din mai cu privire la împărţirea a 40.000 de refugiaţi doar din Grecia şi Italia.

"Este vorba despre 160.000 de persoane pe care trebuie să-i primim în braţe şi sper că, de această dată, se va angaja toată lumea", a spus el în Parlament, referindu-se la refugiaţi în principal din Siria şi Irak, care au sosit în Europa de Sud.

"Propunerea trebuie să fie adoptată în cadrul Consiliului (miniştrilor de Interne şi Justiţie ai UE) din 14 septembrie", a îndemnat el.

"Acest lucru trebuie făcut în mod obligatoriu", a subliniat fostul premier luxemburghez.

"Nu e timp să ne înspăimântăm. A venit vremea să dăm dovadă de demnitate umană", a mai declarat el.

Juncker le-a cerut europenilor să nu facă diferenţe între refugiaţii pe care sunt dispuşi să-i primească în funcţie de religia şi credinţele lor. "Nu există religie, credinţă, filosofie, atunci când e vorba de refugiaţi. "Noi nu facem asemenea diferenţe", a pledat el.

El a avertizat că Grecia, Italia şi Ungaria nu mai pot face situaţiei.

"Criza refugiaţilor nu va dispărea pur şi simplu", a avertizat preşedintele CE în acest discurs pasionat, subliniind în faţa parlamentarilor că "a venit vremea să acţionăm" în privinţa jumătăţii de milion de migranţi care au sosit anul acesta în Europa.

"Luptăm împotriva Statului Islamic (SI). De ce nu suntem gata să-i acceptăm pe cei care fug de Statul Islamic?", a subliniat el.

Ungaria estimează că peste 160.000 de persoane i-au trecut frontiera numai anul acesta.

Primul plan UE cu privire la gestionarea celei mai grave crize cu care se confruntă continentul de la al Doilea Război Mondial încoace a fost susţinut parţial, statele membre fiind de acord să primească doar aproximativ 32.000 de migranţi din 40.000 de propuşi, şi nu printr-un sistem de cote, ci pe bază de voluntariat.

Ungaria s-a aflat printre ţările care au respins inclusiv planul iniţal, alături de Cehia, Slovacia şi Polonia. Marea Britanie, Irlanda şi Danemarca nu sunt obligate să participe la eforturile europene, dar ar putea să o facă.

Juncker a cerut miercuri ca aceste două planuri să fie adoptate luni de miniştrii de Interne, la Bruxelles.

El a anunţat, de asemenea, o listă de "ţări de origine sigure" - pe care se află Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia - care va permite ca cetăţenii acestor ţări să fie expuzaţi rapid, în cazul în care vor solicita azil în UE.

Mii de kosovari au încercat să intre în UE în acest fel în primele trei luni ale lui 2015, depăşindu-i ca număr pe sirieni şi pe afgani în clasamentul primelor trei ţări ai căror cetăţeni au cerut azil în Uniune.

de asemenea, UE a depus eforturi să se asigure că-i ţine la distanţă pe imigranţii "economici", care nu se califică pentru a obţine protecţie internaţională, acordând prioritate persoanelor care fug din calea războiului din ţări ca Siria, Irak şi Afganistan.

Noul pachet include, de asemenea, un fond fiduciar, în valoare de 1,8 miliarde de euro (2 milioane de dolari), pentru Africa şi o liste de ţări din Balcani, plus Turcia, considerate sigure, ai căror cetăţeni nu pot cere azil în Uniunea Europeană (UE).

Însă dictarea de către Bruxelles a numărului de azilanţi pe care fiecare stat membru să-i primească s-a dovedit un subiect controversat, unii politicieni din unele ţări afirmând că ei ştiu mai bine câtor refugiaţi le pot face statele lor.

Statele membre care nu vor putea accepta solicitanţi de azil în baza acestui plan vor fi obligate, în schimb, să contribuie cu 0.002 din PIB-urile lor la bugetul UE, potrivit proiectului planului.

Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia urmează să se afle printre ţările care vor lupta împotriva planului. Ele au avertizat săptămâna trecută că un sistem "obligatoru şi permanent de cote ca măsuri de solidaitate ar fi inacceptabil".

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

  

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici