AVERTISMENT al armatei ruse: Rusia va considera ţinte prioritare ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă/ NATO respinge acuzaţiile Moscovei. RĂSPUNSUL LUI PONTA

Ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO vor fi ţinte prioritare ale Rusiei, avertizează generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse.

13815 afișări
Imaginea articolului AVERTISMENT al armatei ruse: Rusia va considera ţinte prioritare ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă/ NATO respinge acuzaţiile Moscovei. RĂSPUNSUL LUI PONTA

AVERTISMENT al armatei ruse: Rusia va considera ţinte prioritare ţările europene care vor găzdui sisteme antirachetă (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

UPDATE Oficial NATO: Rusia amplifică tensiunile utilizând capacităţile nucleare pentru intimidare

Rusia amplifică tensiunile prin utilizarea capacităţilor nucleare ca mijloace de intimidare, afirmă purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, argumentând că suplimentarea forţelor Alianţei Nord-Atlantice în estul Europei este rezultatul acţiunilor ruse.

Oana Lungescu a respins acuzaţiile Moscovei privind amplificarea tensiunilor prin exerciţiile NATO efectuate în estul Europei. "Aceste acuzaţii sunt neadevărate. Nu au fost transferate niciun moment arme nucleare în estul Europei. Atitudinea NATO este în concordanţă deplină cu Tratatul de neproliferare", a subliniat oficialul NATO.

"Rusia este cea care a început să utilizeze armele nucleare ca instrument în strategia de intimidare. Rusia a intensificat retorica nucleară şi exerciţiile nucleare. Bombardiere ruse care pot transporta arme atomice efectuează zboruri în apropierea frontierelor Alianţei. De asemenea, Rusia a ameninţat că va instala rachete nucleare în regiunile Kaliningrad şi Crimeea. Aceste activităţi şi această retorică nu contribuie la transparenţă şi la predictibilitate în contextul modificării substanţiale a mediului de securitate din cauza acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina", adaugă Oana Lungescu.

"NATO este o alianţă defensivă, astfel că, în replică la acţiunile Rusiei, am suplimentat prezenţa militară în partea de est a Alianţei. Această prezenţă este prin rotaţie, este defensivă, proporţională şi în conformitate cu angajamentele noastre internaţionale. NATO îşi va apăra statele membre de orice ameninţare", a insistat Lungescu.

UPDATE NATO respinge acuzaţiile Moscovei: Sistemul antirachetă din România nu este îndreptat contra Rusiei

Sistemul antibalistic NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, afirmă purtătorul de cuvânt al Alianţei, explicând că instalaţiile militare din România şi Bulgaria nu vor avea capacitatea tehnică de a doborî rachete intercontinentale ruse.

"Sistemul NATO de apărare antirachetă nu este conceput şi nu este îndreptat împotriva Rusiei. Nu reprezintă o ameninţare pentru capacităţile strategice ruse de disuasiune. Poziţionarea geografică şi capacităţile tehnice fac imposibil ca sistemul NATO să poată doborî rachete intercontinentale ruse cu ajutorul sistemelor din România şi Polonia. Capacităţile tehnice ale acestor instalaţii sunt prea limitate, numărul avut în vedere este prea mic, locaţiile sunt prea mult spre sud şi prea aproape de Rusia pentru a face acest lucru", a explicat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice.

"Scopul forţei de disuasiune a NATO este protejarea aliaţilor europeni de ameninţarile din ce în ce mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice. Acordul-cadru cu Iranul nu modifică situaţia", a argumentat Lungescu, respingând şi acuzaţiile Moscovei privind amplificarea tensiunilor prin exerciţiile NATO efectuate în estul Europei. "Şi aceste acuzaţii sunt neadevărate. Nu au fost transferate niciun moment arme nucleare în estul Europei. Atitudinea NATO este în concordanţă deplină cu Tratatul de neproliferare", a subliniat oficialul NATO.

UPDATE Ponta răspunde oficialilor ruşi: Nu ne intimidează ameninţările şi nu ne schimbă strategia!

Premierul Victor Ponta a postat un mesaj în care arată că respinge ameninţările şi criticile formulate de diverşi oficiali ai Federaţiei Ruse, privind ţările care vor găzdui sisteme antirachete ale NATO, şi afirmă că acestea nu intimidează autorităţile române şi nu schimbă strategia României.

"Resping categoric ameninţările şi criticile formulate de diverşi oficiali ai Federaţiei Ruse! Nu ne intimidează şi nu ne schimbă strategia!", a scris Ponta pe Twitter.

UPDATE "Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei", atrage atenţia Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România şi Polonia reprezintă o ameninţare pentru ţara sa.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetă în ţări europene continuă să fie o sursă de "preocupare gravă" pentru Rusia. "Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acţiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forţele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic şi securitatea la nivel regional", a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenţiei Sputnik.

"Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o ameninţare la adresa stabilităţii strategice", a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, notând, în cursul unei conferinţe pentru securitate desfăşurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri şi Iran.

"Este evident că ameninţarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA şi de alte state membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanţiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu îşi face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite şi NATO", a explicat Şoigu. "Ţările NATO încearcă activ să ocupe spaţiu geopolitic, sporind consistent potenţialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei", a insistat Şoigu.

Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exerciţiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.

La sfârşitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia.

Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici