Ce se întâmplă cu tarifele la energie? Marile țări din UE refuză regulile de la Bruxelles

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Discuțiile politice privind cine va plăti pentru modernizarea rețelei electrice a blocului comunitar, un pas esențial pentru atingerea obiectivului UE de neutralitate climatică până în 2050, au loc la Bruxelles chiar în momentul în care electricitatea ajunge în centrul strategiei economice a Uniunii.

UE vrea ca gospodăriile și companiile să treacă de la combustibilii fosili la electricitate, în timp ce producătorii industriali, centrele de date, pompele de căldură și vehiculele electrice ar urma să crească cererea. Însă costurile pentru extinderea și operarea rețelelor de energie se reflectă tot mai mult în facturile la electricitate.

Tarifele de rețea și taxele, luate împreună, depășesc adesea prețul energiei electrice consumate, potrivit Euronews. Tarifele de rețea au reprezentat 27% din facturile gospodăriilor și 21% din cele ale companiilor, în timp ce taxele și impozitele naționale au adăugat alte 24% pentru gospodării și 16% pentru firme, potrivit datelor UE.

Bulgaria a mizat pe baterii pentru stocarea energiei. Ce se întâmplă în România

Începe bătălia pentru „EU Kids Act”. Cum vrea UE să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale

Bruxellesul vrea facturi mai mici la electricitate

Creșterea facturilor la electricitate în Europa a determinat Comisia Europeană să propună, în iulie, noi reguli menite să reducă facturile la energie, pe fondul unei crize tot mai accentuate provocate de închiderea Strâmtorii Ormuz. Comisia a prezentat, de asemenea, un plan de electrificare care stabilește pentru Uniune un obiectiv de 46% până în 2040.

Președinția irlandeză – care asigură conducerea prin rotație a Consiliului Uniunii Europene – încearcă să păstreze obiectivul general al Comisiei de a face electricitatea mai ieftină și mai ușor de utilizat, oferind în același timp guvernelor și autorităților naționale de reglementare mai mult spațiu pentru a decide cum sunt aplicate regulile în practică, arată documentul.

Președinția irlandeză, care are sarcina de a media negocierile dintre Comisie, Consiliu și Parlamentul European, propune o reformă amplă a tarifelor de rețea. Aceasta ar presupune ca tarifele să îi încurajeze pe consumatori să reducă cererea în perioadele de vârf, să utilizeze electricitatea la ore diferite și să țină cont de locul în care sunt amplasate noile conexiuni.

Polonia, Italia, Cehia, Luxemburg, Lituania și Letonia vor ca autoritățile de reglementare să folosească instrumente precum electricitatea mai ieftină în afara orelor de vârf sau stimulente pentru amplasarea unor noi proiecte în zone în care rețeaua are capacitate disponibilă, însă doar atunci când aceste măsuri sunt potrivite pentru sistemul energetic al fiecărei țări, și nu să impună aceste reguli la nivelul întregii UE.

Spania, Țările de Jos, Suedia și Cipru și-au exprimat îngrijorări mai puternice cu privire la eficiența și posibilele consecințe sociale ale acestor instrumente și măsuri.

Flexibilitate națională versus coordonare europeană

Pentru Comisie, regulile comune reprezintă o modalitate de a face piața fragmentată a energiei electrice din blocul comunitar mai transparentă și mai eficientă. Însă statele UE se opun oricăror măsuri care le-ar putea obliga să își refacă sistemele naționale de tarifare, care reflectă diferențe majore între rețele, industrii și categorii de consumatori.

Franța, Germania, Italia, Polonia, Finlanda, Spania și Țările de Jos vor ca atribuțiile Comisiei să fie reduse semnificativ sau eliminate. Acestea susțin că direcția preferată în acest moment este reprezentată de orientări, mai degrabă decât de o abordare obligatorie. În cele din urmă, decizia se va reduce la modul în care sunt distribuite costurile tranziției energetice a UE.

Lupta pentru accesul prioritar la rețea

Miza politică devine și mai clară în ceea ce privește noile conexiuni la rețea.

UE se confruntă cu liste de așteptare tot mai lungi pentru accesul la rețea, în condițiile în care fabricile, proiectele de energie regenerabilă, centrele de date și alte investiții cu un consum ridicat de electricitate concurează pentru o capacitate limitată. Regulile propuse ar permite statelor UE să stabilească priorități atunci când nu există suficient spațiu în rețea.

Cel mai recent compromis ar consolida rolul statelor membre în stabilirea direcției generale a politicii, lăsând autorităților de reglementare libertatea de a aplica regulile.

Un grup important de țări – printre care Germania, Franța, Spania, Portugalia, Polonia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Belgia, Lituania și Letonia – susține în linii mari acordarea unui rol mai puternic guvernelor.

Acestea susțin că decizia privind proiectele care primesc acces la capacitatea limitată a rețelei nu este doar un exercițiu tehnic, ci implică alegeri politice privind competitivitatea industrială, securitatea energetică și prioritățile sociale. Comisia susține că stabilirea criteriilor tehnice și a tarifelor de rețea este, în esență, o sarcină de reglementare.