Începe bătălia pentru „EU Kids Act”. Cum vrea UE să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Proiectul de lege propus de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vrea să limiteze accesul copiilor la rețelele sociale și să impună reguli mai stricte pentru platformele online, scrie POLITICO.

Propunerea a venit acum, din cauza îngrijorărilor legate de efectele TikTok, Instagram și ale altor platforme asupra copiilor și adolescenților.

Transformarea propunerii în reguli aplicabile în toate cele 27 de state membre va fi însă complicată. Comisia trebuie să negocieze cu guvernele naționale și cu Parlamentul European, dar și să găsească soluții pentru verificarea vârstei care să protejeze viața privată a utilizatorilor.

Canada vrea să intre în împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce ar câștiga Kievul

Copiii sub 13 ani nu vor putea avea conturi pe social media. Ce reguli propune UE

Potrivit propunerii, copiii sub 13 ani nu vor putea avea acces la rețelele sociale. Între 13 și 15 ani, ei vor putea folosi conturi speciale, create și supravegheate de părinți sau tutori. De la 15 ani, adolescenții își vor putea deschide propriile conturi.

Pentru copiii cu vârste între 13 și 15 ani, conturile vor avea funcții limitate și o durată de utilizare de cel mult o oră pe zi, a anunțat Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii.

Regulile nu se referă doar la rețelele sociale. Comisia vrea ca și platformele de partajare video, jocurile online și chatboturile bazate pe AI să respecte reguli de siguranță pentru minori.

Printre măsuri se află limitarea funcțiilor care pot crea dependență, a derulării infinite, a notificărilor în timpul nopții și a contactării copiilor de către persoane necunoscute.

„Dacă o platformă dorește să ajungă la copii sau adolescenți, la minori, trebuie mai întâi să demonstreze că este sigură”, a declarat von der Leyen.

Modelul australian și presiunea pentru restricții

Măsurile propuse de UE vin după ce Australia a introdus, în decembrie 2025, prima interdicție națională de acest tip, prin care tinerii sub 16 ani nu mai pot crea conturi pe principalele platforme de socializare.

Până acum, nu s-a resimțit o diferență deosebită, pentru că un număr important de copii continuă să aibă acces la rețelele sociale. 

Autoritățile de la Canberra au pus această situație și pe seama faptului că platformele nu respectă în totalitate regulile.

Apărătorii drepturilor copiilor și unele guverne din UE au spus însă că interdicțiile generale nu reprezintă neapărat soluția potrivită, fiindcă pot afecta dreptul tinerilor la informare și la liberă exprimare.

Aceste preocupări au fost incluse în noua propunere, care încearcă acum să găsească un echilibru între protecția copiilor și drepturile lor.

Un act de echilibristică între capitalele europene

Propunerea ține cont și de abordările diferite pe care statele membre le dezvoltă deja la nivel național. Parisul și Berlinul sunt printre capitalele care au susținut praguri de vârstă diferite, Franța cerând restricții pentru persoanele sub 15 ani, iar Germania discutând un prag mai scăzut.

Abordarea graduală din „EU Kids Act”, care introduce reguli diferite în funcție de vârstă, ar putea permite apropierea acestor poziții.

Finalizarea legislației va fi însă dificilă. Propunerea Comisiei trebuie aprobată atât de guvernele statelor membre, cât și de Parlamentul European.

Estonia s-a opus public unor astfel de interdicții sau limite de vârstă, iar Italia nu a introdus până acum restricții similare.

Ministrul olandez pentru afaceri digitale, Willemijn Aerdts, a spus că țara sa susține propunerea, dar ar prefera ca vârsta minimă să fie stabilită la 15 ani.

Un purtător de cuvânt al ministerului spaniol pentru afaceri digitale a precizat că Spania își continuă eforturile de a stabili pragul la 16 ani.

Luând toate acestea în calcul, presiunea din partea părinților și preocupările legate de marile platforme tehnologice îi determină pe mai mulți politicieni europeni să susțină adoptarea rapidă a regulilor comune.

Ministrul irlandez pentru afaceri digitale, Patrick O’Donovan, care susținuse săptămâna trecută un prag de 15 ani, a spus că „în astfel de situații, urmărești cele mai înalte idealuri și îți susții punctul de vedere”.

„Acum este momentul să analizăm implementarea și procesul de realizare a schimbării”, a adăugat ministrul irlandez.

Comisia Europeană vrea să finalizeze negocierile în următoarele 8-12 luni, potrivit unui înalt oficial al instituției. Totuși, chiar dacă negocierile se încheie în acest interval, noile reguli nu ar intra imediat în vigoare. Propunerea prevede o perioadă de tranziție de șase luni, iar aplicarea ar putea începe în 2028.

Părinții nu trebuie să ducă singuri responsabilitatea

Un alt punct sensibil este rolul părinților.

Organizațiile care apără drepturile copiilor avertizează că o responsabilitate prea mare pusă pe părinți ar putea deveni prea intruzivă, iar asta i-ar putea afecta pe copiii ai căror părinți nu pot petrece mult timp cu ei.

Sorine Vesth Rasmussen, consilier principal pe probleme de politici tehnologice și drepturile copiilor în cadrul organizației daneze Borns Vilkår, a atras atenția asupra acestui risc.

Ministrul grec pentru afaceri digitale, Dimitris Papastergiou, a spus, la rândul său, că părinții nu ar trebui să fie împovărați de noua legislație. Responsabilitatea principală trebuie să revină platformelor.

Problema confidențialității

Una dintre cele mai importante probleme este verificarea vârstei utilizatorilor.

Pentru ca noile reguli să poată fi aplicate, platformele și magazinele de aplicații vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor. Comisia Europeană spune că această verificare poate fi făcută prin instrumente care nu păstrează actele de identitate sau datele biometrice.

Activiștii pentru protecția vieții private avertizează însă că orice sistem de verificare a vârstei poate crea riscuri pentru datele utilizatorilor și poate deveni o țintă pentru hackeri.

„Legea UE privind copiii (EU Kids Act) se conturează a fi un dezastru pentru internetul deschis, mascat sub forma protecției copiilor”, a declarat Arya Haager, reprezentantă a ONG-ului epicenter.works, care apără drepturile digitale.

Ea a spus că legea ar putea crea o „infrastructură de supraveghere în jurul datelor familiale”, prin care copiii ar putea fi conectați cu tutorii adulți care le supraveghează conturile.

Aceste date ar putea fi „ulterior reutilizate pentru a exclude persoane pe criterii de etnie, religie sau orientare sexuală”, a adăugat Arya Haager.

Cu toate acestea, Henna Virkkunen, responsabila Comisiei pentru domeniul tehnologic, susține însă că noul sistem va proteja datele utilizatorilor.

„Dovedirea vârstei în mediul online ar trebui să fie un proces simplu, care să nu dezvăluie nimic altceva despre utilizator, absolut nimic în afară de vârstă”, a spus ea.