China este forțată să mențină în viață companiile neprofitabile pentru a salva locurile de muncă și ține departe protestele

În încercarea de a evita un colaps economic local, autoritățile provinciale, împovărate deja de datorii, recurg la politici compensatorii: oferă reduceri de taxe și acordă subvenții pentru a menține activitatea în sectoare aflate în declin. Măsurile sunt menite să atenueze impactul pierderii de locuri de muncă și al scăderii veniturilor bugetare.

Acest climat a plasat administrația președintelui Xi Jinping într-o situație contradictorie: pe de o parte, trebuie evitat șomajul în masă, fiind o sursă de instabilitate socială, iar pe de altă parte, este nevoie urgentă de închiderea companiilor care generează supraproducție. Excedentul de producție împinge prețurile în jos pe plan intern și atrage măsuri de protecție comercială, sub forma tarifelor anti-dumping, din partea unor parteneri economici-cheie, precum Uniunea Europeană, Statele Unite și America Latină.

Regimul de la Beijing este vulnerabil în fața protestelor sociale

Pentru conducerea, problema ocupării forței de muncă este chiar mai delicată decât creșterea economică propriu-zisă, a explicat Neil Thomas, cercetător în politică chineză la Asia Society Policy Institute: „Persoanele aflate în șomaj sunt percepute drept un risc mai mare, deoarece au mai puțin de pierdut și sunt mai dispuse să protesteze.” În aceste condiții, eforturile guvernului de a reduce capacitatea industrială se confruntă cu rezistență nu doar din partea angajaților și managerilor afectați, ci și din partea oficialilor locali, ale căror cariere depind direct de menținerea stabilității sociale în regiune.

Trump vrea schimb pe schimb cu China: pământuri rare din Beijing și acces pentru studenții chinezi în universitățile americane

SUA şi China se pregătesc pentru negocierile comerciale de luni, de la Londra

Protestele economice din China au crescut semnificativ la finalul anului trecut, cu aproape jumătate mai multe în ultimul trimestru față de aceeași perioadă a anului 2023, reflectând tensiunile tot mai mari de pe piața muncii.

Presiunea asupra industriei chineze a fost amplificată de războiul comercial cu SUA, inițiat de Donald Trump, afectând exporturile și amenințând milioane de locuri de muncă, în ciuda reducerii tarifelor de la 145% la 30%. Deși poziția dură a președintelui Xi Jinping față de Washington a fost populară în rândul cetățenilor chinezi, riscul concedierilor masive amenință să erodeze sprijinul public. Regimul și-a demonstrat deja vulnerabilitatea în fața tensiunilor sociale, în anul 2022, când protestele l-au forțat să abandoneze politica „Zero Covid”.

În China, judecătorii sunt responsabili pentru menținerea ordinii sociale, fiind obligați să viziteze personal locuințele protestatarilor sau petiționarilor pentru a soluționa plângerile, iar eșecul în prevenirea protestelor poate duce la sancțiuni dure, inclusiv retrogradarea acestora.

Falimentele sunt „remarcabil de rare” în China

Din aceeași cauză, a sensibilității autorităților față de instabilitatea socială, falimentele sunt rare în China: „Insolvențele și falimentele sunt remarcabil de rare în China, comparativ cu alte economii”, a explicat economistul S&P Global Ratings, Louis Kuijs, precizând că „deși poate părea tentant să împiedici prăbușirea firmelor, o astfel de abordare blochează alocarea eficientă a resurselor, iar lipsa disciplinei de piață pentru firmele slabe creează probleme pentru cele sănătoase.”

Ca soluție, David Li Daokui, consilier guvernamental și profesor la Universitatea Tsinghua, a propus un sistem de cote de producție pentru industriile cu supracapacitate. Firmele ar putea vinde aceste cote și ieși voluntar de pe piață, reducând presiunea structurală asupra economiei.