China și-a prezentat noua armă: bomba cu grafit, care paralizează rețelele electrice

China a prezentat recent, într-un videoclip difuzat de televiziunea sa de stat, o nouă bombă cu grafit capabilă să provoace „o pierdere completă a electricității” pe o suprafață de cel puțin 10.000 de metri pătrați. Arma este concepută pentru a scoate din funcțiune stații electrice întregi și ar putea avea aplicații militare semnificative în contextul tensiunilor regionale, în special în jurul Taiwanului, potrivit The Kyiv Independent.

În videoclipul transmis, o rachetă este lansată de la sol și, după ce ajunge în apropierea țintei, eliberează 90 de submuniții. Acestea sar pe sol și se autodetonează, generând un nor de particule de grafit care coboară asupra unei machete de stație electrică. Imediat după dispersie, echipamentele electrice simulate încep să cedeze, sugerând un scurtcircuit generalizat.

Neletală, dar cu efecte indirecte fatale

Cunoscută și sub numele de „blackout bomb”, bomba cu grafit este o armă neletală concepută pentru a paraliza infrastructura electrică. Ea eliberează în aer un nor dens de filamente de grafit sau fibre de carbon, extrem de conductoare electric. Atunci când acestea ajung pe linii de înaltă tensiune sau alte componente ale rețelelor electrice, provoacă scurtcircuite și, implicit, oprirea completă a curentului electric în zonă.

Rușii susțin că au ocupat întreaga regiune Luhansk, anexată în 2022

Trump îl va primi pe Netanyahu la Casa Albă

Deși arma este catalogată drept neletală, efectele sale indirecte pot fi fatale, mai ales în zonele urbane. Penele de curent afectează spitalele, rețelele de apă, transportul public și sistemele de comunicații. Un raport al organizației Medici Internaționali pentru Prevenirea Războiului Nuclear a avertizat că strategia militară de atac asupra infrastructurii civile este un război împotriva sănătății publice: „Țintirea centralelor electrice, a stațiilor de tratare a apei, a podurilor peste Dunăre, a căilor ferate și a drumurilor are efecte negative asupra vieții civile, pune în pericol sănătatea și afectează grav sistemele de îngrijire medicală.”

SUA și NATO, precedente istorice

Bomba cu grafit nu este o invenție nouă. Statele Unite au folosit o versiune a acesteia, BLU-114/B, în timpul Războiului din Golf din 1991. Două instalații de distribuție a energiei din Irak au fost lovite atunci, provocând întreruperi de curent care au durat până la 30 de zile. Alt caz notabil a fost în 1999, când NATO a folosit bombe cu grafit pentru a neutraliza cinci centrale electrice din Serbia, în timpul războiului din Kosovo. Scopul oficial a fost dezactivarea sistemelor de comunicații ale armatei iugoslave, dar efectele s-au răsfrânt și asupra populației civile: aproape 70% din țară a rămas fără energie electrică în urma acelor atacuri.

„Avem anumite tipuri de arme despre care nu considerăm că este potrivit să vorbim, iar aceasta este una dintre ele”, a declarat pentru BBC purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Ken Bacon, întrebat despre această armă după atacurile din 1999. „Este o armă strict clasificată și nu este ceva ce alegem să discutăm public.”

Arma chineză este o evoluție a tehnologiei americane

Analiștii spun că există diferențe notabile între modelul chinez și cel american al acestei arme, atât în ceea ce privește mecanismul de dispersie, cât și precizia. Bomba americană BLU-114/B a funcționat prin dispersia unor role de fire din fibră de carbon, care se vaporizează în particule conductoare la contactul cu tensiunea electrică, odată ajunse pe echipamentele electrice. În schimb, imaginile prezentate de China indică faptul că bomba chineză folosește submuniții autodetonante, care creează norul de particule de grafit direct prin explozie. Mecanismul sugerează o posibilă îmbunătățire a modului de dispersie și o mai mare precizie în acoperirea țintelor.

Și alte țări au lucrat la astfel de arme în afara Statelor Unite și Chinei. Coreea de Sud a anunțat în 2017 că a dezvoltat propriul model de bombă cu grafit, pe care l-ar putea folosi împotriva Coreei de Nord în caz de război. Detaliile tehnice nu au fost făcute publice, dar oficialii de la Seul au afirmat că arma este gata de utilizare operațională.