Prima pagină » Știri externe » Cloudflare: Evoluția companiei și cum a putut o eroare să oprească Internetul

Cloudflare: Evoluția companiei și cum a putut o eroare să oprească Internetul

Incidentul global din 18 noiembrie, care a afectat accesul la internet, a scos la iveală o realitate incomodă: o parte semnificativă a infrastructurii digitale mondiale poate fi destabilizată de o singură entitate. În epicentrul acestei situații se află Cloudflare — un gigant care acționează ca un scut pentru internet, dar care, paradoxal, deține și puterea de a-l bloca.
Cloudflare: Evoluția companiei și cum a putut o eroare să oprească Internetul
Sursa foto: Algi Febri Sugita/ZUMA Press Wire

Povestea Cloudflare a început în 2009, ca o extensie a „Project Honey Pot” — un experiment conceput pentru a înțelege metodele prin care spammerii colectează adrese de e-mail. Cu toate acestea, feedbackul comunității a indicat o nevoie mai presantă: nu doar monitorizare, ci protecție activă. Astfel s-a născut conceptul unei platforme care să funcționeze ca un „scut” online. Aceasta are un dublul rol: de a respinge atacurile cibernetice și de a optimiza viteza site-urilor.

În mai puțin de zece ani, startup-ul înființat de Matthew Prince, Lee Holloway și Michelle Zatlyn s-a transformat într-unul dintre cele mai critice noduri ale infrastructurii globale. Portofoliul său de servicii acoperă acum o gamă largă de necesități. Acestea pornesc de la protecție împotriva atacurilor DDoS și criptare SSL universală, până la rețeaua sa globală de edge computing. Inclusiv popularul serviciu DNS 1.1.1.1 și instrumente avansate pentru dezvoltatori. În prezent, se estimează că aproximativ 20% din totalitatea site-urilor web se bazează, într-o formă sau alta, pe serviciile Cloudflare.

Cloudflare: un parcurs marcat de controverse și responsabilitate

Evoluția spectaculoasă a Cloudflare nu a fost lipsită de dezbateri aprinse. Încă din 2011, compania a ajuns în atenția publică după ce a furnizat servicii de protecție grupului de hackeri LulzSec. Matthew Prince, CEO-ul companiei, a apărat decizia, argumentând că principiul fundamental al Cloudflare este neutralitatea și că nu va cenzura conținut. El a susținut că se intervine doar atunci când o hotărâre judecătorească impune acest lucru, scrie La Stampa.

Anii care au urmat au adus noi provocări etice și legale, printre care:

  • Utilizarea platformei de către grupări extremiste.
  • Găzduirea indirectă a unor site-uri ce promovau discursuri instigatoare la ură sau conținut ilegal.
  • Implicarea în procese internaționale, cum ar fi cel din Italia, unde a fost forțată legal să blocheze accesul la o rețea de piraterie sportivă.

Pe de altă parte, Cloudflare a jucat și roluri pozitive esențiale, protejând instituții ucrainene în fața valurilor de atacuri cibernetice rusești și reușind să neutralizeze unele dintre cele mai masive atacuri DDoS din istorie.

Cloudflare, 18 noiembrie: Ziua în care o eroare a oprit internetul

În jurul orei 12:20, ora Italiei, o actualizare internă într-o bază de date a Cloudflare a declanșat o problemă în cascadă. Procesul a generat fișiere duplicat care au suprasolicitat sistemele. Un fișier de configurare esențial, cunoscut ca „feature file”, a atins o dimensiune prea mare pentru a fi procesat. De aici, propagarea sa în rețea a dus la prăbușirea mai multor noduri.

Consecința a fost imediată: servicii globale esențiale, precum X (fostul Twitter), ChatGPT, Spotify, Teams și Zoom, au devenit inaccesibile pentru utilizatori din întreaga lume. Deși problema a fost remediată în câteva ore, incidentul a demonstrat un risc sistemic major: căderea unui singur punct central poate antrena cu el o porțiune uriașă a internetului.

Iluzia descentralizării: Internetul în mâinile câtorva giganți

Acest blackout a confirmat o realitate adesea ignorată: internetul este „descentralizat” mai mult în teorie decât în practică. În realitate, o mână de companii americane — printre care Cloudflare, Amazon, Google, Microsoft și Oracle — gestionează o parte covârșitoare a traficului global.

Această concentrare de putere are implicații geopolitice, economice și financiare profunde. De exemplu, în timpul incidentului, chiar și serviciile de tranzacționare a criptomonedelor au fost afectate. S-a întâmplat, deși tehnologia blockchain este, prin definiție, descentralizată. Acest lucru arată dependența chiar și a sistemelor distribuite de straturile centralizate de infrastructură.

Nevoia unui plan de rezervă: O lecție esențială pentru companii

Incidentul Cloudflare subliniază o concluzie clară: organizațiile trebuie să își conștientizeze dependența de furnizorii digitali și să aibă pregătite soluții alternative. Redundanța — fie că vorbim de servicii DNS, infrastructură de hosting sau alte componente web — nu mai poate fi doar un concept teoretic, ci trebuie să fie o strategie testată și funcțională.

Într-o economie digitală, câteva ore de inactivitate nu reprezintă doar o neplăcere, ci o potențială criză operațională și financiară.