Prima pagină » Politic » POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași

POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași

Într-o analiză recentă POLITICO, este descris cum Donald Trump urmărește preluarea Groenlandei printr-o strategie în mai mulți pași, de la influență politică și oferte economice până la presiuni asupra Europei.
POLITICO. Cum ar putea Donald Trump să preia Groenlanda în patru pași
Nițu Maria
07 ian. 2026, 15:31, Politic

Donald Trump își dorește ca Statele Unite ale Americii să dețină Groenlanda. Problema principală este că insula aparține Danemarcei, iar majoritatea locuitorilor nu doresc să devină parte a Statelor Unite, scrie POLITICO într-o analiză despre posibilitățile pe care SUA le au ca să-și atingă scopul.

Deși ideea unei incursiuni în Nuuk sau a preluării forțate a teritoriului pare imaginară, există o strategie clară, iar Trump pare să fi început deja acest parcurs. Strategia seamănă, pentru europeni, cu abordarea expansionistă a președintelui rus Vladimir Putin.

POLITICO a discutat cu oficiali ai Uniunii Europene, membri NATO, experți în apărare și diplomați pentru a analiza cum ar putea SUA să obțină controlul asupra insulei arctice, bogată în resurse și importantă strategic.

„Ar putea fi ca cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe. (Groenlandezii) nu ar putea face nimic.”, a declarat un politician danez sub protecția anonimatului.

Pasul 1: Campanie de influență pentru independența Groenlandei

La scurt timp după preluarea mandatului, administrația Trump a discutat despre independența Groenlandei, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei. O Groenlandă independentă ar putea semna acorduri cu SUA, pe când în prezent are nevoie de aprobarea Copenhagăi.

Pentru a obține independența, locuitorii trebuie să voteze într-un referendum și să negocieze un acord aprobat atât de Nuuk, cât și de Copenhaga. Într-un sondaj din 2025, 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% împotrivă.

Americanii ce au legături cu Donald Trump au desfășurat operațiuni de influență în Groenlanda. Serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că teritoriul „este ținta unor campanii de influență de diferite tipuri”.

Felix Kartte, expert în politici digitale, a explicat metodele Rusiei de influențare politică în țări precum Moldova, România și Ucraina: „Rusia combină tactici offline și online. Pe teren, lucrează cu actori aliniați, cum ar fi partide extremiste, rețele de diaspora sau oligarhi pro-ruși și se pare că plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA. În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova anumiți candidați sau poziții. Scopul nu este adesea de a convinge alegătorii că o opțiune pro-rusă este mai bună, ci de a o face să pară mai mare, mai zgomotoasă și mai populară decât este în realitate, creând un sentiment de inevitabilitate.”.

În Groenlanda, Statele Unite ale Americii par să utilizeze metode similare.

Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al lui Trump, a declarat pentru CNN că „nimeni nu va lupta militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.

Luna trecută, Trump a creat funcția de trimis special în Groenlanda și l-a numit pe guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, pentru acestă funcție.

Președintele Donald Trump a spus că scopul său este „să facă din Groenlanda o parte a SUA”.

Vicepreședintele JD Vance, care în martie a fost în Groenlanda, a afirmat că „poporul Groenlandei va avea autodeterminare” și a adăugat că speră „că vor alege să colaboreze cu Statele Unite, deoarece suntem singura națiune de pe Pământ care le va respecta suveranitatea și securitatea”.

Pasul 2: Oferirea unei înțelegeri avantajoase Groenlandei

Dacă locuitorii Groenlandei votează pentru independență și se desprind de Danemarca, următorul pas pentru SUA ar fi să aducă insula sub influența americană.

O variantă ar fi integrarea Groenlandei ca stat al SUA, idee discutată de apropiații lui Donald Trump. Prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a declarat că „SUA nu are dreptul să anexeze” Groenlanda, după ce Katie Miller, soția lui Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a insulei cu steagul american și cuvântul „ÎN CURÂND”.

Majoritatea groenlandezilor se opun acestei idei. Sondajul din 2025 a arătat că 85% nu doresc ca insula să devină parte a Statelor Unite ale Americii.

Chiar și membrii mișcării de independență favorabili lui Donald Trump nu sunt entuziasmați.

Există însă alte opțiuni. Administrația Trump ar putea propune Groenlandei semnarea unui Compact de Liberă Asociere (COFA), similar celor cu Micronezia, Insulele Marshall sau Palau.

Aceste acorduri oferă servicii esențiale, protecție și comerț liber în schimbul prezenței militare fără restricții. Ideea a reapărut recent.

Kuno Fencker, deputat groenlandez de opoziție pro-independență, a spus că încearcă „să le explice [americanilor] că nu vrem să fim ca Puerto Rico sau orice alt teritoriu al Statelor Unite. Dar un Compact de Liberă Asociere, acorduri bilaterale sau alte mijloace – să vină la masa negocierilor, iar groenlandezii vor decide într-un plebiscit”.

Pasul 3: Atragerea Europei

Europa, în special aliații Danemarcei din Uniunea Europeană, s-ar opune separării Groenlandei de Copenhaga. SUA ar putea folosi, totuși, un avantaj important: Ucraina.

Pe măsură ce negocierile de pace au avansat, Kievul a cerut garanții de securitate serioase și pe termen lung din partea SUA. Americanii au întârziat, iar Ucraina rămâne sceptică, având în vedere experiențele trecute.

Un diplomat al Uniunii Europene a sugerat un acord pachet securitate pentru securitate, în care Europa primește garanții mai puternice pentru Ucraina, iar SUA obțin un rol extins în Groenlanda.

Deși pare dificil, această variantă ar putea fi mai acceptabilă decât alternativele, precum sancțiuni, retragerea SUA din negocierile de pace sau sprijinul lui Trump pentru Vladimir Putin în discuțiile cu Ucraina.

Pasul 4: Scenariul forței armate

Ce se întâmplă dacă Groenlanda sau Danemarca, de acordul căreia depinde separarea de Copenhaga, refuză planul lui Donald Trump?

O intervenție militară a SUA ar putea avea loc fără mari obstacole. Potrivit lui Thomas Crosbie, de la Colegiul Regal Danez de Apărare, echipa lui Trump analizează mai multe variante posibile.

„Cea mai îngrijorătoare ar fi o strategie de tip fait accompli, pe care o vedem mult și la care ne gândim mult în cercurile militare, care ar consta pur și simplu în acapararea teritoriului în același mod în care Putin a încercat să-l acapere, pentru a face revendicări teritoriale asupra Ucrainei. Ar putea pur și simplu să trimită trupe în țară și să spună că acum este americană… armata Statelor Unite este capabilă să debarce orice număr de forțe în Groenlanda, fie pe cale aeriană, fie pe mare, și apoi să susțină că este teritoriu american.”, a spus acesta pentru POLITICO.

Lin Mortensgaard, cercetător la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, spune că SUA au deja aproximativ 500 de militari și contractori locali la baza spațială Pituffik din nordul insulei.

În plus, circa 100 de soldați ai Gărzii Naționale din New York ajung periodic în Groenlanda pe timpul verii pentru misiuni de sprijin științific.

Cu toate acestea, capacitatea de apărare a Groenlandei rămâne foarte redusă. Teritoriul nu dispune de armată proprie.

Comandamentul Arctic Comun al Danemarcei are mijloace limitate, în mare parte patru nave, o patrulă cu sănii trase de câini, câteva elicoptere și un avion de patrulare maritimă.

Din acest motiv, Lin Mortensgaard afirmă că SUA ar putea prelua controlul asupra orașului Nuuk „într-o jumătate de oră sau mai puțin”, dacă ar decide să trimită trupe sau forțe speciale.

„Domnul Trump spune lucruri și apoi le face. Dacă ai fi unul dintre cei 60.000 de oameni din Groenlanda, ai fi foarte îngrijorat.”, a declarat eurodeputata daneză Stine Bosse.

Romain Chuffart, directorul Institutului Arctic din Washington, avertizează că o astfel de acțiune nu ar avea „temei legal” nici în dreptul american, nici în cel internațional.

O ocupație mai lungă de 60 de zile ar avea nevoie și de acordul Congresului SUA. El mai spune că o invazie ar „însemna sfârșitul NATO”, iar „SUA s-ar împușca singure în picior și ar lua rămas bun de la o alianță pe care au contribuit la crearea ei”.

Citește și

Recomandarea video