Corespondenţa diplomatică publicată de Wikileaks provine dintr-un circuit intern secret

O parte a documentelor provine din sistemul SIPRNet (Secret Internet Protocol Router Network), la care au acces aproximativ 2,5 milioane de funcţionari americani, pe calculatoare ale căror proceduri de acces sunt modificate la fiecare circa 150 de zile, precizează săptămânalul german, una dintre cele cinci surse media din lume care au avut primele acces la aceste documente.

Documentele strict secrete ("top secret") nu trec prin reţeaua SIPRNet, dar şi ele sunt accesibile unui număr de 850.000 de americani, adaugă revista.

Dezvăluirile Wikileaks vizează 251.287 de documente trimise de diplomaţi americani la Washington şi 8.000 de directive ale administraţiei americane către ambasade.

Doar 6 la sută din documentele publicate, adică 15.652 de scrisori, sunt clasate ca "secrete", dintre care 4.330 "nu trebuie comunicate străinilor". Aproximativ 40 la sută sunt "confidenţiale" şi majoritatea nu conţin nicio menţiune restrictivă.

Cu excepţia unui document din 1966, majoritatea au fost trimise între 2004 şi sfârşitul lunii februarie 2010, dată la care, dintr-un motiv necunoscut, sursa Wikileaks a încetat să mai transmită.

Săptămânalul german se arată foarte prudent în legătură cu folosirea lor, pentru că afirmă că nu ştie "în ce circumstanţe informatorul site-ului Wikileaks le-a putut copia", nici dacă aceste documente reprezintă toată producţia sau dacă este vorba despre "o selecţie de documente operate potrivit unor criterii pe care nu le cunoaştem".

În acelaşi timp, absenţa unor documente strict secrete ("top secret") poate fi explicată fie prin faptul că informatorul nu are acces la acestea, fie pentru că nu a dorit să facă acest lucru, pentru a nu i se afla identitatea, de exemplu.

Dacă scrisorile diplomatice pot fi înţelese de oricine, pentru că în general nu au fost redactate pentru a fi trimise urgent, măsura în care ele sunt conforme cu realitatea rămâne incertă. "Autorii nu ezită să raporteze cea mai neînsemnată bârfă sau zvon" în aceste scrisori, redactate în ideea că acestea nu vor fi date publicităţii decât după 25 de ani, scrie săptămânalul.