Criza politică din România a ajuns în atenţia presei internaţionale. Le Figaro: „O profundă criză politică”

„La mai mult de o lună de la căderea Guvernului condus de tânărul şi intempestivul Florin Cîţu (49 de ani), dreapta din România este în criză. Conservatorii (PNL) sunt blocaţi între reformiştii de centru-dreapta de la USR (Uniunea Salvaţi România) – ei au provocat căderea Executivului din cauza «atitudinii dictatoriale» a lui Florin Cîţu – şi socialiştii din PSD, care deţin cel mai mare număr de locuri în Parlament (157, faţă de 119 pentru PNL şi 80 pentru USR). Minaţi de dispute interne, conservatorii au provocat explozia propriului partid acum câteva săptămâni. Ludovic Orban, fostul lor lider, a demisionat de la conducerea Camerei Deputaţilor, antrenând o cascadă de dezertări (17 până acum). Socialiştii (ex-comunişti) au recuperat acest post. Aflat în conflict deschis cu preşedintele ţării, Ludovic Orban agită de acum ameninţarea, destul de plauzibilă, cu destituirea lui Klaus Iohannis. Găseşte susţinerea unei părţi bune a opiniei publice, care consideră că preşedintele este principalul responsabil de criza politică. Şi sondajele arată acest lucru: preşedintele României a pierdut 14% de la începutul crizei, la sfârşitul lunii septembrie. Are acum doar 14% opinii favorabile – un record negativ istoric -, în timp ce premierul destituit, Florin Cîţu, este la 7%. Nu s-a mai întâmplat niciodată!”, notează jurnalistul Paul Cozighian.

Fiecare cu propriul candidat

Klaus Iohannis le-a dat asigurări partenerilor occidentali, promiţând că România va avea rapid un alt guvern de centru-dreapta. După Dacian Cioloş (USR), care nu a reuşit să formeze un cabinet, preşedintele l-a plasat în arena politică pe un militar, generalul în retragere Nicolae Ciucă (54 de ani), actualul ministru al Apărării, un pro-atlantist convins, foarte apreciat de americani pentru că a participat la operaţiunile dure din Afganistan şi Irak. Dar Nicolae Ciucă a fost nevoit să renunţe şi el, cu 24 de ore înainte de a-şi prezenta planul în faţa celor două Camere parlamentare, întrucât nu a putut reuni o echipă capabilă să mulţumească principalele trei forţe politice, explică editorialistul.

Istoria alegerilor prezidențiale din România din 1990 până la anularea scrutinului din 2024

Ciprian Ciucu: Interimatul lui Bolojan, o garanţie că România nu va avea o criză politică prelungită

„Negocierile au fost reluate, dar riscă să dureze. Klaus Iohannis pare să fie ataşat în continuare nominalizării unui premier de dreapta, dar socialiştii au propriul candidat. În pofida relaţiilor furtunoase cu forţele politice conservatoare şi de centru, ar fi dispuşi la o nouă coabitare, evident în schimbul postului de prim-ministru şi al unor portofolii importante”, subliniază editorialistul.

„O asemenea alianţă ar crea un adevărat seism la Bucureşti şi ar trezi amintirile despre USL (Uniunea Social-Liberală), care, în perioada februarie 2011 şi februarie 2014, a provocat daune importante tinerei democraţii din România, în special în domeniul justiţiei. Victor Ponta, premierul socialist din acea perioadă, a fost constrâns să demisioneze, în urma demonstraţiilor masive faţă de implicarea sa în acte de corupţie. Acum, din punctul de vedere al actualelor forţe politice, această coaliţie ar putea fi singura soluţie pentru evitarea alegerilor anticipate sau o prelungire a crizei politice”, concluzionează editorialistul Le Figaro.