Curtea Generală a Uniunii Europene a confirmat, miercuri, valabilitatea acordului privind transferul de date între UE și SUA, respingând o contestație depusă împotriva acestuia. Contestația argumenta că legile americane de supraveghere nu respectă standardele de confidențialitate impuse de Uniunea Europeană.
„Acesta este cel mai recent episod dintr-o bătălie juridică care durează de aproape un deceniu cu privire la modul în care companiile transferă datele personale între cele două continente”, se arată în decizia Curții din Luxemburg, citată de Bloomberg.
Cunoscut sub numele de Cadrul pentru Confidențialitatea Datelor (EU–US Data Privacy Framework), acordul privind transferul de date dintre UE și SUA permite companiilor să transfere informații personale ale cetățenilor europeni peste Atlantic, în condiții conforme cu standardele europene de protecție a datelor.
„Acordul actual a fost aprobat de Comisia Europeană în 2023, după ce Statele Unite au introdus noi măsuri de protecție, inclusiv o instanță specială pentru soluționarea plângerilor cetățenilor UE”, a precizat Curtea. Două acorduri anterioare – Safe Harbor și Privacy Shield – au fost invalidate de justiția europeană pentru că nu ofereau garanții suficiente în fața supravegherii de stat din SUA.
Noul cadru include măsuri suplimentare de protecție, printre care și o instanță specială destinată rezolvării plângerilor cetățenilor UE.
Decizia este privită ca o veste bună de instituțiile europene și companiile internaționale, deoarece menține un cadru legal clar pentru transferurile de date între UE și SUA, esențial pentru funcționarea serviciilor digitale și a afacerilor transatlantice. Noul acord reduce riscul de blocaje legale sau amenzi legate de protecția datelor, oferind predictibilitate juridică.
Contestația a fost inițiată de deputatul francez Philippe Latombe, care a solicitat anularea deciziei Comisiei Europene din 2023 privind caracterul adecvat al măsurilor de protecție oferite de Statele Unite. El a susținut că aceste măsuri nu oferă suficiente garanții împotriva supravegherii în masă și că instanța specială creată pentru cetățenii UE nu este cu adevărat independentă.
Decizia ar putea fi atacată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, însă pentru moment acordul rămâne în vigoare și operațional.