Din Bucha la ruinele Kievului: Cum este să faci „turism de război” în Ucraina

Cu aparatul foto în mână, printre craterele lăsate de bombe la Kiev sau pe străzile din Bucha, locul unui masacru care a zguduit lumea, tot mai mulți vizitatori aleg să ajungă într-o țară aflată încă în conflict. Fenomenul, numit hot war tourism (turism de război), se situează, potrivit experților, între solidaritate, curiozitate și utilizarea politică a memoriei recente, scrie La Stampa.

Ce înseamnă, de fapt, „hot war tourism”

Spre deosebire de dark tourism, practicat de mult timp în zone marcate de tragedii istorice, turismul de război presupune vizitarea unor regiuni unde luptele nu s-au încheiat. Deși nu se ajunge direct pe linia frontului, turiștii explorează orașe și cartiere puternic afectate de violență. Astfel se pot vizita zone fierbinți precum Kiev, Irpin sau Bucha.

Kiev, bloc afectat de război. Sursa foto: Aleksandr Gusev/SOPA Images via ZUMA Press Wire/dpa

Este un fenomen relativ nou, care ridică întrebări etice importante. Tocmai pentru că realitatea vizitată nu ține de trecut, ci de prezentul unui conflict încă activ.

Cum arată o pace bună în Războiul din Ucraina și una rea. Analiză WSJ

Războiul din Ucraina – ziua 1.353. Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabil / Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție”

Potrivit profesorului Damiano De Marchi, de la Università Ca’ Foscari din Veneția, turismul de război din Ucraina nu este un proces apărut întâmplător. El face parte, cel puțin parțial, din strategia oficială de comunicare a statului ucrainean.

Platforme precum „Visit Ukraine” promovează explicit astfel de experiențe. Scopul declarat este de a menține atenția publicului internațional și de a spori conștientizarea privind realitățile războiului.

Cine sunt „turiștii războiului”

Majoritatea vizitatorilor provin din Europa Centrală și de Nord precum Belgia, Germania și Marea Britanie. În ultima vreme, au început să apară și grupuri din Italia, deși mai puțin numeroase. Motivațiile diferă: dorința de a înțelege consecințele războiului văzându-le cu propriii ochi, nevoia de empatie sau interesul de a depăși imaginea transmisă de mass-media.

Aceste experiențe turistice au și o componentă economică. Pachetele costă de la câteva sute până la peste o mie de euro, în funcție de itinerariu și durată. O parte din fonduri ajunge, direct sau indirect, la comunitățile locale, familiile militarilor sau la susținerea efortului de război. Iar asta se întâmplă uneori în mod explicit, alteori mascat.

Astfel, hot war tourism este perceput de unii ca o formă activă de sprijin, iar de alții ca o exploatare a suferinței umane.

Turism de război: legal, dar moralitatea e discutabilă

Din punct de vedere legal, călătoriile în Ucraina sunt permise. Granițele rămân deschise, nu este nevoie de viză, iar legăturile feroviare, inclusiv din Polonia, funcționează zilnic. Din perspectivă morală însă, fenomenul continuă să stârnească dezbateri.

Cei care aleg astfel de tururi nu caută spectacolul războiului, ci contactul direct cu realitatea sa. Dorința de a înțelege, de a empatiza și de a găsi sens într-o tragedie care se petrece încă explică de ce acest tip de turism este în creștere.

În Ucraina, conflictul nu mai este doar o dramă militară și umanitară, ci și o experiență ghidată, integrată într-o narațiune oficială despre rezistență, memorie și supraviețuire.