Documentele, prezentate de primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, conțin corespondență și memorii interne care arată că oficialii discutau încă din lunile de după atacuri despre expunerea la substanțe toxice. Potrivit Al Jazeera, se dezbăteau inclusiv riscurile juridice pentru administrația orașului și nivelurile de azbest din zona Lower Manhattan.
Mamdani a anunțat publicarea documentelor marți, 8 septembrie, la o conferință de presă organizată la City Hall. El a spus că demersul urmărește să ofere răspunsuri privind modul în care administrația orașului a reacționat după atacurile de la 11 septembrie.
În total, sunt aproximativ 170.000 de pagini referitoare la problemele de sănătate apărute după prăbușirea celor două clădiri ale World Trade Center. Potrivit lui Mamdani, documentele arată că locuitorii și persoanele care au lucrat în zona afectată nu au primit toate informațiile de care aveau nevoie cu privire la riscurile la care erau expuși.
„Oamenii s-au îmbolnăvit pentru că liderii în care aveau încredere i-au mințit și le-au spus că este sigur să respire aerul toxic”, a afirmat primarul, citat de Al Jazeera. Afirmația este una dintre cele mai dure făcute de Mamdani și trebuie privită ca poziția politică a actualei administrații față de modul în care au fost gestionate informațiile după atacuri.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/09/12693-mediafax_foto-red_dot_miche_buscher.jpg)
NEW YORK, 11 SEPTEMBRIE 2001. Ruinele fumegânde sunt tot ce a mai rămas din turnurile gemene de 110 etaje ale World Trade Center în urma atacului terorist. Foto: Mike Buscher/ Red Dot
Printre documentele publicate se află un memorandum transmis în octombrie 2001 lui Robert Harding, pe atunci adjunct al primarului New Yorkului. Așa-numitul Harding Memo arată că oficialii orașului anticipau posibilitatea apariției a până la 10.000 de procese împotriva administrației, inclusiv în legătură cu „expunerea toxică” și cu echipamentele de protecție considerate necorespunzătoare.
Memorandumul nu se limita la evaluarea riscurilor. Documentul analiza și modalitățile prin care orașul și-ar fi putut limita răspunderea juridică, inclusiv prin solicitarea creării de către Congres a unui fond pentru victime și prin obținerea unor garanții din partea guvernului federal.
Un alt memorandum, datat februarie 2002, arată preocuparea oficialilor pentru criticile formulate de congresmanul Jerry Nadler. Documentul vorbește despre riscul unor „probleme majore de relații publice” și despre posibilitatea unui număr foarte mare de procese.
Unul dintre punctele sensibile din documentele făcute publice se referă la azbest. Turnurile Gemene conțineau azbest, iar praful rezultat după prăbușirea clădirilor s-a răspândit în Lower Manhattan. Incendiile din zona fostului complex World Trade Center au continuat timp de luni.
Într-un document, Ester Fuchs, fost consilier special al administrației conduse atunci de Rudy Giuliani, face referire la acuzațiile congresmanului Jerry Nadler potrivit căruia autoritățile ar fi suprimat documente care indicau niveluri de azbest mai mari decât cele considerate acceptabile.
Fuchs recunoștea existența cel puțin a unui nivel scăzut de azbest în praful din numeroase clădiri din Lower Manhattan și sugera că, dacă acuzațiile lui Nadler erau corecte, orașul trebuia să acționeze. Ea punea inclusiv sub semnul întrebării recomandările transmise anterior populației privind curățarea apartamentelor. Azbestul este un carcinogen cunoscut și este asociat cu afecțiuni pulmonare și cu mezoteliomul, o formă de cancer.
După atacurile din 11 septembrie, mii de pompieri, polițiști și muncitori din construcții au lucrat printre ruinele World Trade Center. Mulți dintre ei au fost expuși la praf și fum, în unele cazuri fără echipamente de protecție adecvate.
În același timp, angajați și locuitori au început să se întoarcă în clădirile din apropierea Ground Zero în săptămânile următoare atacurilor. Printre clădirile afectate s-a numărat și One Liberty Plaza.
În anii care au urmat, numeroși oameni care au locuit sau au muncit în zonă au dezvoltat probleme de sănătate. Unele afecțiuni respiratorii și digestive au apărut relativ rapid, în timp ce alte boli, inclusiv anumite forme de cancer, s-au manifestat după ani.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/09/12961-mediafax_foto-red_dot.jpg)
Membrii echipelor de salvare de la World Trade Center se odihnesc pe linga darmături, intr-un moment de pauza al operatiunilor. Sursa foto: Mediafax Foto
Programul de sănătate World Trade Center estimează că, în deceniile de după atacuri, aproximativ 4.343 de persoane au murit din cauza unor boli asociate evenimentelor de la 11 septembrie.
Separat, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) estimează că aproximativ 400.000 de persoane au fost expuse la contaminanți toxici, la condiții extrem de stresante sau la situații care le-au pus sănătatea în pericol în urma atacurilor.
Este o cifră care depășește cu mult numărul persoanelor ucise în ziua atacurilor și arată amploarea consecințelor sanitare care au continuat mult după ce ruinele au fost îndepărtate.
Publicarea vine în urma unei lupte juridice de mai mulți ani purtate de organizații care reprezintă supraviețuitorii și persoanele afectate de problemele de sănătate asociate atacurilor.
Una dintre organizațiile implicate, 9/11 Health Watch, a dat în judecată orașul pentru a obține acces la documentele pe care administrațiile succesive le păstraseră nepublicate.
Organizația susține că timp de 25 de ani patru administrații municipale au păstrat documente care arătau ceea ce știau oficialii despre pericolele reprezentate de substanțele toxice din Lower Manhattan și vestul Brooklynului.
Primarul New Yorkului a promis că publicarea nu se va opri la cele 170.000 de pagini. Potrivit lui Mamdani, în următorul an ar putea fi făcute publice alte milioane de pagini de documente. „Nu vom face același lucru”, a declarat primarul, referindu-se la administrațiile precedente pe care le-a acuzat că au răspuns solicitărilor de clarificare prin procese și proceduri birocratice.
La conferința de presă au participat și supraviețuitori, reprezentanți ai familiilor victimelor și activiști. Printre ei s-a aflat Jon Stewart, cunoscut pentru implicarea sa în cauza persoanelor afectate de bolile asociate atacurilor.
Stewart a subliniat că accesul la informații nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, dar poate contribui la recunoașterea suferinței celor care s-au îmbolnăvit și la îmbunătățirea accesului lor la servicii medicale.
Atacurile din 11 septembrie au ucis aproape 3.000 de persoane în New York, Washington și Pennsylvania. Patru avioane au fost deturnate, două fiind prăbușite în Turnurile Gemene, unul în Pentagon, iar al patrulea într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.
La 25 de ani distanță, tragedia nu mai este doar despre ceea ce s-a întâmplat în acea zi. Este și despre consecințele pe termen lung ale prafului, fumului și substanțelor toxice eliberate după prăbușirea clădirilor și despre modul în care autoritățile au comunicat riscurile către oamenii care locuiau și munceau în zonă.