Egiptenii îşi aleg preşedintele în plină criză politică

Cozi de aşteptare lungi s-au format la Cairo în faţa unor birouri de vot chiar înainte de deschiderea lor, la ora locală 08.00 (09.00 ora României).

Sute de persoane nerăbdătoare să voteze aşteptau în faţa unei şcoli transformate în birou de vot în cartierul Shobra, din Cairo, unde locuiesc numeroşi copţi (creştini din Egipt).

"Voi vota pentru cel care va garanta securitatea şi siguranţa comunităţii noastre şi a ţării", a afirmat Makram, un tânăr egiptean în vârstă de 30 de ani.

Aproximativ 150.000 de militari şi numeroşi poliţişti au fost mobilizaţi pentru a asigura securitatea birourilor de vot care se vor închide la ora 20.00 (21.00 ora României).

Aproximativ 50 de milioane de alegători sunt chemaţi la urne sâmbătă şi duminică pentru a-i departaja pe cei doi candidaţi. Rezultatele oficiale sunt aşteptate la 21 iunie.

Cursa prezidenţială a divizat ţara între cei care se tem de o revenire a fostului regim dacă va fi ales Shafiq şi cei care resping intrarea religiei în politică în cazul victoriei Fraţilor Musulmani.

Morsi a câştigat primul tur al alegerilor prezidenţiale cu 24,7 la sută din voturi. Shafiq a obţinut 23,6 la sută.

Cel de-al doilea tur are loc pe fondul unor turbulenţe politice care ar putea antrena menţinerea la conducerea Egiptului a Consiliului suprem al forţelor armate (CSFA), căruia Mubarak i-a predat puterea după ce a demisionat.

Militarii au promis să predea conducerea ţării civililor după alegerea preşedintelui.

Dar joi, Înalta Curte Constituţională a invalidat rezultatele scrutinului legislativ pentru un viciu în legea electorală, declarând astfel Parlamentul dominat de islamişti "ilegal". Ea i-a permis, de asemenea, lui Shafiq să rămână în cursă în pofida unei legi care interzice prezentarea la alegeri a unor oficiali ai fostului regim.

Puterea legislativă ar putea, prin urmare, să revină armatei pentru o perioadă nedeterminată.