FT: La 30 de ani de la protestele Tiananmen, tinerii din China preferă confortul în locul democraţiei

Protestele desfăşurate la Beijing în anul 1989 evidenţiau dorinţa de instaurare a democraţiei în China. "Treizeci de ani mai târziu, tinerii chinezi se bucură de multe dintre beneficiile pe care le cereau protestatarii: libertate de circulaţie în străinătate, libertate de a-şi alege locurile de muncă şi detaşare de greutăţile zilnice ale corupţiei şi inflaţiei. Dar, în loc să vrea democraţie - un alt drept cerut de predecesorii lor - sunt din ce în ce mai nemulţumiţi de SUA, în contextul conflictului comercial prelungit şi al sentimentului că în sfârşit China este egală cu America din multe puncte de vedere", comentează editorialistul Lucy Hornby într-un articol publicat în cotidianul Financial Times sub titlul "La trei decenii după Tiananmen, tinerii din China îşi pierd încrederea în SUA / Noua generaţie este definită prin conflictul comercial şi confortul material, mai degrabă decât prin democraţie".

A 30-a comemorare a acţiunilor de reprimare a protestelor din Piaţa Tiananmen a confirmat că membrii prosperei clase de mijloc din China nu se vor ridica neapărat împotriva Partidului Comunist, aşa cum s-ar aştepta mulţi observatori internaţionali.

"Tinerii născuţi în acest secol ştiu doar că economia Chinei a luat amploare. Îşi aduc aminte doar de Jocurile Olimpice de Vară din 2008 şi de avântul economic", afirmă Xiao Qiang, care studiază situaţia Internetului în China la Universitatea Berkley din California. În schimb, generaţia sa, născută în perioada de stagnare de după Revoluţia Culturală, considera "Statele Unite standardul de aur la care spera să ajungă".

Aniversarea actelor de reprimare nu va fi marcată în China, unde autorităţile evită constant orice referire la evenimente. Wei Fenghe, ministrul Apărării, a declarat la Conferinţa pentru Dialog Shangri din Singapore că reacţia autorităţilor a fost decizia "corectă" în 1989, argumentând că naţiunea beneficiază de atunci de "stabilitate".

"Chinezii trebuie înţeleşi. Poate că înjurăm Guvernul, dar vrem o naţiune chineză de succes", afirmă un angajat din domeniul tehnologiei numit Song, în vârstă de peste 20 de ani, care susţine că a crescut "sub influenţa culturii americane". A refuzat să îşi dezvăluie numele întreg, din cauza sensibilităţii subiectelor relaţiilor China-SUA şi aniversării din 4 iunie.

"Până în luna mai, când negociatorii Beijingului şi Washingtonului eşuaseră în semnarea unui acord pentru a pune capăt conflictului comercial, presa de stat chineză a avut grijă să nu stârnească sentimente antiamericane. Beijingul a relaxat restricţiile în contextul impasului negocierilor. Acum, poziţiile presei de stat împotriva «intimidărilor» americane au avut efect asupra tinerilor precum Song, a cărui admiraţie faţă de SUA s-a diminuat din cauza războiului comercial", notează FT.

"Este un sentiment foarte neconfortabil. Este ca şi cum ai gândi despre cineva că este un tip puternic, dar se întoarce împotriva ta", spune Song.

Tinerii chinezi care sunt suficient de bogaţi pentru a călători nu mai găsesc în străinătate lucruri atât de impresionante comparativ cu ce au în ţara lor. "Oamenii nu prea mai sunt atât de idealişti despre America. Merg acolo şi descoperă o serie de probleme. În plus, acum avem libertatea de a călători şi putem face comparaţii", afirmă un tânăr absolvent.

În ianuarie, preşedintele Xi Jinping a cerut "intensificarea educaţiei ideologice şi politice în rândul tinerilor" în cadrul unei conferinţe pe tema "prevenirii extinderii riscurilor majore". Sensul implicit este că Partidul Comunist chinez încă îi consideră pe tineri o potenţială ameninţare la adresa regimului", subliniază analistul Xiao Qiang, de la Universitatea Berkeley.

După protestele din 1989, "Partidul Comunist chinez a redublat eforturile pentru inculcarea mândriei patriotice în tânăra generaţie", explică Jessica Chen Weiss, profesor la Universitatea Cornell.