Guvernul indian a fost acuzat că deportează ilegal musulmani indieni în Bangladesh, ceea ce stârnește temeri privind o escaladare a campaniei de persecuție.
Mii de persoane, în mare parte musulmani suspectați de a fi imigranți ilegali din Bangladesh, au fost arestați de poliție în întreaga Indie în ultimele săptămâni, potrivit grupurilor pentru drepturile omului, mulți dintre ei fiind privați de un proces legal și trimiși peste graniță în Bangladesh, țară vecină cu majoritate musulmană.
Cetățeni indieni se numără printre cei care ar fi fost deportați ilegal, potrivit avocaților și relatărilor celor deportați. Cei care au încercat să se opună „împingerii înapoi” au fost amenințați cu arma de către forțele de securitate de frontieră ale Indiei, potrivit mai multor relatări, potrivit The Guardian.
Aproximativ 200 de persoane au fost returnate în India de către grănicerii din Bangladesh după ce s-a constatat că sunt cetățeni indieni, unii dintre ei fiind obligați să parcurgă pe jos kilometri întregi pe un teren accidentat pentru a ajunge acasă.
„În loc să respecte procedura legală, India expulzează în principal musulmani și comunități cu venituri mici din propria țară către Bangladesh fără consimțământul acestora”, a declarat Taskin Fahmina, cercetător senior la organizația pentru drepturile omului Odhikar din Bangladesh. „Această expulzare din partea Indiei este împotriva legilor naționale și internaționale”.
Ministerul de Externe al Bangladeshului a declarat că a trimis scrisori autorităților indiene, îndemnându-le să înceteze trimiterea de persoane peste graniță fără consultare și verificare, așa cum era procedura oficială anterioară, dar acestea au afirmat că scrisorile au rămas fără răspuns.
Represiunea tot mai intensă împotriva așa-numiților „bengalezi ilegali” de către guvernul partidului naționalist hindus Bharatiya Janata (BJP) vine în urma unui atac al militanților islamiști din regiunea Kashmir administrată de India, în aprilie, în care au fost uciși 25 de turiști hinduși și un ghid, după care guvernul BJP a promis să-i expulzeze pe „străini”.
Arestările în masă au crescut odată cu lansarea operațiunii Sindhoor în luna mai, când India a lansat atacuri asupra Pakistanului vecin, cu majoritate musulmană, pe care l-a acuzat de atacul militanților din Kashmir și a promis să elimine grupurile teroriste care vizează India.
De-a lungul celor 11 ani de guvernare, guvernul BJP a fost acuzat de grupuri pentru drepturile omului și de cetățeni că persecută, hărțuiește și privează de drepturi cele 200 de milioane de musulmani din țară, ca parte a agendei sale naționaliste hinduse, acuzații pe care guvernul le neagă.
Cele mai răspândite atacuri și deportări ale musulmanilor din ultimele săptămâni au avut loc în statul nord-estic Assam, deoarece guvernul statului condus de BJP a intensificat campania sa de lungă durată împotriva celor pe care îi numește „infiltrați”. Potrivit activiștilor, aproximativ 100 de persoane care au fost recent reținute în stat sunt dispărute.
Poliția din Assam și BSF nu au răspuns la solicitările repetate de comentarii.
Sute de persoane, în majoritate musulmani, au fost deportate din capitala Delhi, precum și din statele Gujarat, Rajasthan și Maharashtra. În Gujarat, poliția a afirmat că a reținut peste 6.500 de persoane suspectate de a fi „cetățeni bengalezi”, dar ulterior s-a declarat că doar 450 dintre ele au fost găsite a fi ilegale.
Săptămâna trecută, polițiștii de frontieră din Bangladesh au întors din drum patru bărbați musulmani reținuți de poliția din Mumbai și deportați, după ce s-a constatat că erau muncitori migranți indieni din statul Bengalul de Vest.
Generalul-maior Mohammad Ashrafuzzaman Siddiqui, directorul general al Poliției de Frontieră din Bangladesh, a condamnat politica de respingere a Indiei ca fiind „o abatere de la guvernarea umană”.
„Aceasta contravine dreptului internațional și demnității persoanelor afectate”, a declarat Siddiqui. „Acțiuni precum abandonarea oamenilor în păduri, forțarea femeilor și copiilor să se arunce în râuri sau aruncarea refugiaților apatrizi în mare nu sunt în conformitate cu principiile drepturilor omului”.