Economia Ungariei continuă să se confrunte cu dificultăți, determinând guvernul condus de Viktor Orbán să reducă prognoza de creștere pentru 2025 de la 2,5% la 1%, după o perioadă prelungită de creștere a inflației și stagnare economică, agravate de criza regională generată de războiul din Ucraina.
„La nivel trimestrial, este posibil ca creșterea să fie pozitivă, dar în termeni anuali ne putem aștepta la o stagnare aproape completă”, a declarat ministrul economiei, Márton Nagy. Oficialul ungar a precizat că sectoarele agriculturii și industriei au tras în jos performanțele economice, iar producția agricolă slabă ar fi redus considerabil creșterea, potrivit Reuters.
Noua estimare este aliniată cu prognozele băncii centrale, de 0,8%), și ale OECD, de 0,9%, prefigurând cea mai slabă evoluție economică pe o perioadă de trei ani de la venirea lui Orbán la putere, în 2010.
Pentru a reduce impactul economic, guvernul va apela la măsuri populare: reduceri de taxe pentru familii, credite ieftine pentru tinerii cumpărători de locuințe și majorări de pensii, alimentate de o inflație medie estimată la 4,7% în 2025.
Referindu-se la noul acord comercial-cadru dintre SUA și UE, ministrul economiei a declarat că acesta „va reduce incertitudinea” și că sectorul auto va putea absorbi o rată a tarifelor de 15%. România a transmis că se așteaptă la un impact redus asupra economiei din cauza acestor tarife.
În ciuda dificultăților economice, guvernul nu intenționează să modifice bugetul pentru 2025, mizând pe veniturile din consum și pe măsurile de înghețare a cheltuielilor deja implementate. Deficitul bugetar este stabilit la 4,1% din PIB, în scădere față de 4,9% în 2024, iar datoria publică ar urma să rămână la aproximativ 74% și anul viitor.
Potrivit estimărilor ministrului ungar al economiei, pentru ca deficitul să fie menținut sub 4% anul viitor, guvernul va avea nevoie de rezerve în valoare de 192 de miliarde de forinți (peste 555 de milioane de dolari), în eventualitatea unei creșteri economice sub așteptări.