INTERVIU cu Deborah Lee James: Sistemul antirachetă NATO nu vizează Rusia, ci ameninţări din Orientul Mijlociu - FOTO

Sistemul antirachetă al NATO nu este îndreptat contra Rusiei, vizând ameninţări balistice din Orientul Mijlociu, afirmă, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Deborah Lee James, secretarul Forţelor Aeriene din SUA. De asemenea, ea pledează pentru intensificarea operaţiunilor împotriva terorismului.

2491 afișări
Imaginea articolului INTERVIU cu Deborah Lee James: Sistemul antirachetă NATO nu vizează Rusia, ci ameninţări din Orientul Mijlociu - FOTO

INTERVIU cu Deborah Lee James: Sistemul antirachetă NATO nu vizează Rusia, ci ameninţări din Orientul Mijlociu - FOTO (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Deborah Lee James, aflată în vizită în România, a condamnat atentatele "oribile" de la Paris, pledând pentru intensificarea operaţiunilor internaţionale împotriva terorismului, în principal contra reţelei fundamentaliste sunnite Stat Islamic, şi reiterând poziţia Washingtonului în sensul încheierii mandatului Administraţiei Bashar al-Assad, aflată la putere în Siria.

Referindu-se la riscurile de securitate la adresa României, Deborah Lee James a apreciat că ameninţările ţin de zona geopolitică, respectiv poziţionarea în apropierea Rusiei, şi nu de instalarea elementelor antirachetă NATO.

În cursul întrevederilor pe care le-a avut cu oficiali români, secretarul american al Forţelor Aeriene a primit asigurări că România va suplimenta în următorii ani bugetul destinat apărării, în scopul consolidării capacităţilor militare.

Deborah Lee James s-a declarat "onorată" să deţină funcţia de secretar american al Forţelor Aeriene, recomandându-le altora, ca sfat general în carieră, să aibă încredere în propriile capacităţi, să îşi asume riscuri şi să persevereze indiferent de obstacole.

Reporter: În primul rând, aş vrea să aflu care este opinia dumneavoastră despre atacurile teroriste comise la Paris.

Deborah Lee James: A fost un incident oribil, sunt cu inima alături de familiile afectate, alături de locuitorii oraşului Paris. Ştiu că România a pierdut doi cetăţeni, Statele Unite au pierdut un cetăţean în aceste atacuri. Această situaţie ne reaminteşte că noi cu toţii, acasă, în propriile ţări, riscăm să fim vizaţi de atacuri laşe de acest fel. Acest lucru mă face să vreau intensificarea eforturilor în cadrul coaliţiei internaţionale împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Mă face să îmi doresc intensificarea eforturilor şi ca parteneri în cadrul NATO, pentru a fi capabili să ne apărăm atât de ameninţările din străinătate, cât şi de cele de pe plan intern.

Reporter: Cum comentaţi declaraţiile preşedintelui Rusiei despre sistemul antibalistic al NATO? Vladimir Putin a afirmat recent că Rusia îşi va consolida arsenalul atomic şi va dezvolta "sisteme de atac capabile să pătrundă dincolo de orice element antirachetă". Ne puteţi spune de ce este Rusia atât de nervoasă în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România şi Polonia?

Deborah Lee James: Domnul Putin şi Rusia ştiu foarte bine că sistemele antirachetă NATO nu reprezintă nicio ameninţare pentru el. Aceste sisteme nu au nicio legătură cu Rusia, ci au rolul de a contracara o ameninţare foarte reală cu rachete balistice, din regiuni precum Orientul Mijlociu, care pot atinge România sau alte zone ale teritoriului NATO. Există mii de rachete balistice în această zonă a lumii, iar aceasta este o preocupare foarte reală pentru Alianţa Nord-Atlantică. Deci, nu ştiu de ce domnul Putin este atât de supărat (din cauza sistemului antirachetă – n.red.) pentru că, repet, el cunoaşte aceste lucruri, iar noi încercăm să ne apărăm de rachetele balistice care pot fi îndreptate contra NATO.

Reporter: Care sunt riscurile militare în România generate de găzduirea elementelor antirachetă ale NATO? Riscă România să fie una dintre primele ţinte ale Rusiei în cazul unui conflict militar?

Deborah Lee James: Nu cred. Eu cred că cel mai mare risc pentru România este că se află într-o zonă dificilă. România este foarte aproape de Ucraina, spre exemplu, care a fost invadată, şi desigur că Rusia acumulează capacităţi militare în Crimeea. Acesta este încă un motiv pentru care este important să fim împreună ca o alianţă şi, categoric, Statele Unite au asumat un angajament foarte mare nu doar în favoarea Alianţei Nord-Atlantice, ci şi în relaţia cu România. Acesta este şi motivul pentru care mă aflu aici. În cursul întrevederilor pe care le-am avut cu şeful Statului Major al Forţelor Aeriene (general-maior Laurian Anastasof - n.red.), cu secretarul de Stat din Ministerul Apărării (Valeriu Nicuţ – n.red.) şi cu şeful Statului Major General (general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă - n.red.), am discutat despre parteneriatul nostru şi despre faptul că intenţionăm să avem poziţii determinate în viitor.

Reporter: Credeţi că organizaţia teroristă Stat Islamic în Irak şi Siria poate fi învinsă fără o intervenţie terestră masivă?

Deborah Lee James: Cred că o operaţiune terestră a forţelor locale trebuie să fie parte a acestei soluţii. De aceea, operaţiunile coaliţiei internaţionale, în special cele ale Statelor Unite, s-au concentrat pe pregătirea armatei irakiene. Am avut o colaborare plină de succes cu forţele kurde şi încercăm din ce în ce mai mult să intensificăm cooperarea cu grupul Armata Siriană Liberă. Prin urmare, aceasta ar fi componentă terestră a operaţiunilor, sigur că foarţele coaliţiei (coordonate de SUA – n.red.) efectuează componenta aeriană. Însă, foarte important, trebuie să ne concentrăm pe găsirea unei soluţii politice, deoarece atât forţele aeriene, cât şi cele terestre pot efectua o diversitate de misiuni, dar nu pot guverna un teritoriu într-un mod paşnic. De aceea, avem nevoie de soluţii politice în această parte a lumii.

Reporter: O astfel de soluţie ar implica menţinerea la putere a actualei Administraţii Bashar al-Assad?

Deborah Lee James: Categoric, sper că nu. Noi credem că Bashar al-Assad trebuie să plece, nu credem că a fost un regim benefic pentru Siria. După cum ştiţi, secretarul de stat american (John Kerry – n.red.) a avut întâlniri cu miniştri de Externe din diverse ţări pentru a încerca să discute despre situaţia din Siria şi să identifice o soluţie politică.

Reporter: Dar preşedintele sirian, Bashar al-Assad, continuă să aibă susţinerea Rusiei. Credeţi că aceasta ar fi o problemă?

Deborah Lee Jones: Decizia Rusiei de a se implica (militar - n.red.) în Siria în mod sigur nu este de ajutor. Este o decizie problematică şi cred că există riscul ca Rusia să se confrunte cu repercusiuni ale acestei decizii în viitor. De asemenea, cred că în operaţiunile Rusiei în Siria există o discrepanţă între poziţiile oficiale şi acţiuni. Pe de o parte, Rusia afirmă că activităţile în Siria au rolul de a combate reţeaua teroristă Stat Islamic, dar, în 80-90 la sută din cazuri, raidurile aeriene nu vizează această grupare, ci alte ţinte. Moscova susţine că s-a implicat în Siria pentru un motiv, dar, de fapt, face alte lucruri. Această abordare nu este deloc de ajutor.

Reporter: Bugetul pentru apărare al României este sub 1,5% din PIB. Cât ar trebui să fie bugetul optim pentru apărare al unei ţări ca România în actualul context geopolitic?

Deborah Lee James: Unul dintre subiectele abordate cu oficialii români a fost angajamentul puternic al României de a atinge în timp nivelul de 2% din PIB alocat bugetului apărării. Acesta, desigur, este un angajament faţă de NATO şi, repet, România este în fruntea listei partenerilor care vor atinge acest nivel. Cred că acesta este un bun nivel care trebuie atins şi am fost foarte fericită să aud acum că România va atinge acest nivel (al bugetului apărării – n.red.) în următorii câţiva ani.

Reporter: Aţi primit asigurări din partea oficialilor români că România va atinge acest nivel al bugetului apărării?

Deborah Lee James: Am purtat discuţii cu secretarul de Stat în Ministerul Apărării (Valeriu Nicuţ – n.red.), cu şeful Statului Major al Forţelor Aeriene (general-maior Laurian Anastasof - n.red.), cu şeful Statului Major General (general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă – n.red.), cu aceşti trei oficiali. Ei sunt destul de încrezători că sunt pe cale să atingă acest nivel (al bugetului apărării – n.red.).

Reporter: Credeţi că Forţele Aeriene române au echipamente suficiente, în condiţiile în care primele avioane de vânătoare F-16 vor ajunge în România abia în anul 2016?

Deborah Lee James: Ştiu că România se concentrează foarte mult pe îmbunătăţirea echipamentelor militare, pe achiziţionarea acelor avioane F-16, care vor fi o suplimentare excelentă a capacităţilor militare. În plus, există şi alte cerinţe şi alte subiecte de interes pentru viitor. Aceste lucruri sunt parte a ceea ce va deveni posibil prin aducerea bugetului apărării la nivelul de 2%, urmând să permită României să îşi consolideze capacităţile militare.

Reporter: Cum este pentru o femeie să fie secretar al Forţelor Aeriene americane? Care este sfatul pe care îl daţi femeilor în alegerea carierei?

Deborah Lee James: A fi secretar al Forţelor Aeriene a fost onoarea vieţii mele profesionale. Ceea ce eu le spun de fiecare dată femeilor, de altfel şi bărbaţilor, când se gândesc la cariere, este să fie pregătite, pregătiţi de flexibilitate în viaţă. Deoarece viaţa nu va fi întotdeauna aşa cum credem sau cum ne aşteptăm. Cred că acest lucru este adevărat atât din punct de vedere profesional, cât şi în viaţa personală. Prin urmare, orice s-ar întâmpla, fie că pare ceva bun într-un anumit moment, fie că pare ceva rău, trebuie să fim pregătiţi să avem agilitate, să acceptăm schimbarea, pentru că nu putem şti niciodată care va fi viitoarea oportunitate. Să fim pregătiţi să asumăm câteva riscuri. Uneori putem cădea, dar trebuie să ne ridicăm din nou şi să mergem în continuare înainte. Vă pot asigura că nu visam niciodată că voi avea o carieră în domeniul apărării, asta în primul rând, ca să nu mai spun de ajungerea în funcţia de secretar al Forţelor Aeriene. Deci, este onoarea vieţii mele.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici