Liderii lumii se reunesc la conferinţa de pace din Elveţia pe tema Ucrainei - fără Rusia

Oficialii elveţieni care găzduiesc conferinţa spun că peste 50 de şefi de stat şi de guvern, inclusiv preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, se vor alătura reuniunii de la staţiunea Bürgenstock. Vor fi prezente aproximativ 100 de delegaţii, inclusiv organisme europene şi Organizaţia Naţiunilor Unite.

Cine va veni - şi cine nu - a devenit una dintre mizele cheie ale unei reuniuni despre care criticii spun că va fi inutilă fără prezenţa guvernului preşedintelui rus Vladimir Putin, care a invadat Ucraina în februarie 2022 şi continuă războiul, scrie AFP.

Vicepreşedintele american Kamala Harris urmează să participe, în timp ce Turcia şi Arabia Saudită şi-au trimis miniştrii de externe. Ţări-cheie în curs de dezvoltare precum Brazilia, observator la eveniment, India şi Africa de Sud vor fi reprezentate la niveluri inferioare.

China, care susţine Rusia, se alătură zecilor de ţări care nu participă la conferinţă, multe dintre ele având probleme mai presante decât cel mai sângeros conflict din îndepărtata Europă de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Beijingul spune că orice proces de pace trebuie să aibă participarea atât a Rusiei, cât şi a Ucrainei, şi a lansat propriile idei de pace.

Pe fondul câmpului de luptă şi al strategiilor diplomatice, organizatorii summitului au prezentat trei puncte pe ordinea de zi: siguranţa nucleară, cum ar fi la centrala electrică Zaporojie, controlată de Rusia, asistenţa umanitară şi schimbul de prizonieri de război şi securitatea alimentară globală - care a fost uneori întreruptă din cauza transporturilor îngreunate prin Marea Neagră.

Această listă de lucruri de făcut, care înglobează unele dintre cele mai puţin controversate probleme, este mult sub nivelul propunerilor şi speranţelor expuse de Zelenski într-o formulă de pace în 10 puncte la sfârşitul anului 2022.

Între timp, guvernul lui Putin doreşte ca orice acord de pace să fie construit în jurul unui proiect de acord negociat în primele faze ale războiului, care includea prevederi privind statutul de neutralitate al Ucrainei şi limitări ale forţelor sale armate, amânând în acelaşi timp discuţiile despre zonele ocupate de Rusia. Demersul Ucrainei de-a lungul anilor de a se alătura alianţei militare NATO a iritat Moscova.

În contextul în care, în ultima vreme, o mare parte din atenţia lumii se concentrează pe războiul din Gaza şi pe alegerile naţionale din 2024, susţinătorii Ucrainei doresc să readucă în centrul atenţiei încălcarea de către Rusia a dreptului internaţional şi o restaurare a integrităţii teritoriale a Ucrainei.

Grupul Internaţional de Criză, o firmă de consultanţă care lucrează pentru a pune capăt conflictelor, a scris săptămâna aceasta că „în absenţa unei surprize majore pe Bürgenstock", evenimentul este „puţin probabil să producă multe consecinţe".

„Cu toate acestea, summitul elveţian este o şansă pentru Ucraina şi aliaţii săi de a sublinia ceea ce Adunarea Generală a ONU a recunoscut în 2022 şi a repetat în rezoluţia sa din februarie 2023 privind o pace dreaptă în Ucraina: agresiunea totală a Rusiei este o încălcare flagrantă a dreptului internaţional", a declarat acesta.