Liliecii chercheliți și fizica pastelor cacio e pepe, premiate cu Ig Nobel pentru cercetare științifică trăznită

Mulți oameni de știință visează să câștige un Premiu Nobel, o recunoaștere care aduce prestigiu mondial și un loc în panteonul marilor minți alături de Albert Einstein, Marie Curie sau Francis Crick. Există însă și alte distincții — premiile Ig Nobel, create pentru a evidenția cercetări care mai întâi provoacă râsul și apoi te pun pe gânduri, scrie scientificamerican.com.

Printre laureații din acest an se numără un premiu pentru nutriție, acordat pentru studiul preferințelor culinare ale unor șopârle curcubeu dintr-o stațiune de pe litoralul din Togo (preferata lor este pizza cu patru feluri de brânză), și un premiu pentru fizică, pentru descoperirea modului în care se poate găti perfect cacio e pepe — un preparat de paste cu pecorino romano și piper negru, surprinzător de greu de nimerit.

„Pentru noi, acest premiu reprezintă cea mai mare recunoaștere a creativității în știință”, spune Giacomo Bartolucci, fizician la Universitatea din Barcelona, coautor al studiului despre paste. Echipa sa a investigat tranzițiile de fază care fac ca sosul să se adune și a descoperit o rețetă cu rezultate constant delicioase. „Scopul a fost să ne satisfacem curiozitatea și să arătăm că frustrările de zi cu zi, precum o rețetă nereușită, pot fi legate de probleme științifice interesante”, adaugă Bartolucci.

Știința amuzantă care face istorie la Ig Nobel

Premiile Ig Nobel au fost fondate în 1991 de Marc Abrahams, editorul revistei satirice Annals of Improbable Research. Printre câștigătorii trecuți se numără descoperirea că orgasmul poate fi un decongestionant nazal eficient, levitația broaștelor vii cu ajutorul magneților sau cercetări despre necrofilia la rațe.

Dacă la început premiul era considerat ridicol sau chiar jignitor, astăzi mulți oameni de știință îl văd ca pe o oportunitate importantă de carieră.

„Când am primit telefonul, am crezut că e o farsă. Când am realizat că era real, am fost încântați și onorați”, spune Fritz Renner, psiholog la Universitatea din Freiburg, Germania, câștigător al premiului pentru pace pentru un studiu care arată că alcoolul poate îmbunătăți abilitatea de a vorbi într-o limbă străină. Totul a pornit la o conferință internațională din Viena, unde participanții au observat, la un pahar, că engleza (pentru ei, limbă străină) „mergea mai bine”.

Continuând tema alcoolului, premiul pentru aviație a mers către un studiu care a demonstrat cum consumul de alcool afectează capacitatea liliecilor de a zbura și de a folosi ecolocația — motiv pentru care aceștia evită fructele fermentate.

O ceremonie cu umor și reflecție

Evenimentul din acest an a avut loc la Universitatea Boston, SUA, și a fost, ca de obicei, plin de energie. Printre ploi de avioane de hârtie și premii înmânate de laureați Nobel autentici, cei zece câștigători au avut câte un minut pentru a-și prezenta cercetarea unui public de 1.000 de oameni.

Chiar dacă studiile par ușor absurde, ele au o valoare reală, spune Renner: „Nu e totul despre descoperiri revoluționare, ci și despre examinarea atentă a presupunerilor cotidiene. Într-o perioadă în care dezinformarea și ‘fake news’ fac greu de separat opiniile de dovezi, asta chiar merită sărbătorit.”