Macron: Franţa, Germania şi Polonia, unite în ajutorul pentru Ucraina

Preşedintele francez avertizase că „securitatea Europei şi a francezilor este în joc”, iar dacă Rusia va câştiga, credibilitatea Europei va fi „redusă la zero”.

Însă Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a fost mult mai prudent, excluzând desfăşurarea rachetelor de croazieră Taurus ale ţării sale.

Ucraina se confruntă cu o lipsă critică de arme.

Cancelarul german a fost presat să extindă ajutorul guvernului său, deoarece un pachet de ajutor militar american de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina a fost blocat în Congres de republicanii de dreapta.

Germania rămâne cea mai mare sursă europeană de ajutor militar pentru Ucraina, dar premierul polonez Donald Tusk, care s-a alăturat ulterior celor doi lideri la Berlin, a declarat că acum depinde de cele trei ţări ale lor să „mobilizeze întreaga Europă” pentru a oferi ajutor Ucrainei.

În cadrul unei conferinţe de presă, el a negat rapoartele privind o ruptură, calificându-le drept „exagerate” şi „zvonuri rău intenţionate”.

„Adevărata solidaritate cu Ucraina? Mai puţine cuvinte, mai multă muniţie”, postase el pe reţelele de socializare vineri.

Întâlnirea lor a avut loc în contextul în care un atac cu rachete ruseşti asupra oraşului portuar Odesa, în sudul Ucrainei, a ucis 20 de persoane şi a făcut zeci de răniţi, potrivit şefului regiunii. Printre cei ucişi şi răniţi se aflau şi echipe medicale de urgenţă.

În timp ce membrii serviciului de urgenţă DSNS din Ucraina au sosit pentru a căuta victime şi a stinge incendiile, mai multe rachete ruseşti ar fi aterizat la faţa locului, iar DSNS a publicat mai multe fotografii cu colegi răniţi.

Diferenţele privind răspunsul la război s-au adâncit între Paris şi Berlin în ultimele săptămâni, după ce cancelarul german a declarat că rachetele Taurus cu rază lungă de acţiune ar avea nevoie de soldaţi germani pe teren în Ucraina pentru a se ocupa de ele şi că aceasta este o limită pe care nu este pregătit să o depăşească.

Preşedintele Macron i-a înfuriat în egală măsură pe unii dintre partenerii săi europeni sugerând că trimiterea de trupe occidentale nu ar putea fi exclusă.

Într-un interviu prelungit în direct la televiziunea franceză, joi seara, el a spus că nu era dorinţa sa, deşi „toate aceste opţiuni sunt posibile”.

Subliniind că Franţa este o forţă pentru pace, el a avertizat că Rusia caută să îşi extindă puterea şi nu se va opri acum: „Dacă lăsăm Ucraina în pace, dacă lăsăm Ucraina să piardă acest război, atunci cu siguranţă Rusia va ameninţa Moldova, România şi Polonia”.

Înaintea reuniunii de vineri a celor trei lideri, prezentată ca o încercare de a revigora aşa-numitul „Triunghi de la Weimar”, cancelarul german i-a declarat telefonic lui Volodimir Zelenski din Ucraina că summitul este de mare importanţă pentru „a organiza cât mai mult sprijin posibil pentru Ucraina”.

Zelensky a spus pe reţelele de socializare pentru a spune că i-a spus liderului german că priorităţile Ucrainei sunt „vehiculele blindate, artileria şi apărarea aeriană”.

La o conferinţă de presă care a urmat întâlnirii de vineri de la Berlin, Tusk a declarat că el, Emmanuel Macron şi Olaf Scholz „au vorbit cu o singură voce, mai presus de toate, despre securitatea continentului nostru”.

De asemenea, liderii au declarat că va fi creată o „coaliţie de capacitate” pentru a furniza artilerie de lungă distanţă Ucrainei, promiţând în acelaşi timp că nu vor „niciodată să provoace o escaladare” în această ţară.

Scholz a declarat că cele trei ţări doresc să se asigure că Ucraina se poate apăra singură împotriva invaziei Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat joi că ucrainenii „nu rămân fără curaj, ci fără muniţie”, la mai bine de doi ani de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei.

El a spus că lipsa de muniţie este unul dintre motivele pentru care Rusia a făcut progrese recente pe câmpul de luptă şi a cerut aliaţilor din NATO să furnizeze Ucrainei ceea ce are nevoie.

O iniţiativă condusă de Cehia pentru a procura arme din afara Europei a strâns deja suficiente fonduri pentru a cumpăra cel puţin 300.000 de obuze, iar oficialii de la Praga spun că primele livrări vor sosi cel târziu în iunie.

Armata rusă a capturat oraşul Avdiivka din estul ţării după luni de încercări în februarie, iar comandantul-şef al Ucrainei, Oleksandr Syrskyi, a declarat vineri, în timpul unei vizite în zonă, că forţele ruseşti au încercat să străpungă liniile ucrainene „timp de mai multe zile la rând”.

„Avansările ruseşti sunt susţinute de focuri intense de artilerie şi de utilizarea activă a dronelor de observare şi a dronelor capabile să arunce muniţii”.