Mafia italiană renunță la războaiele interne și își unește forțele în crima organizată

În loc să se confrunte în bine cunoscutele războaie sângeroase pentru teritorii, grupările mafiote din Italia aleg tot mai des să colaboreze în afacerile crimei organizate, precum traficul de droguri, prostituția și spălarea de bani, potrivit noului raport publicat de Agenția italiană Antimafia (DIA).

Cosa Nostra din Sicilia și Camorra din zona Napoli și-au extins parteneriatele, atât în Italia, cât și în străinătate, în timp ce ‘Ndrangheta din Calabria își concentrează eforturile pe controlul proiectelor publice, inclusiv cele finanțate din fondurile de redresare post-COVID ale Uniunii Europene.

„Colaborarea dintre grupările mafiei a evoluat, iar aceste structuri au devenit capabile să absoarbă suprapunerile, tensiunile și fricțiunile dintre ele”, a declarat directorul DIA, Michele Carbone, magistrat de profesie, specializat în combaterea crimei organizate.

„O încercare de a înjunghia Rusia pe la spate”. Spionajul rusesc acuză Serbia de furnizare de arme Kievului

Războiul din Ucraina, ziua 1191. Moscova propune 2 iunie pentru următoarea rundă de negocieri Rusia – Ucraina la Istanbul / Zelenski critică Beijingul pentru vânzarea dronelor către Rusia, în locul Ucrainei

Rețelele criminale recrutează adolescenți prin social media

Printre proiectele vulnerabile la infiltrarea mafiotă se numără construcția unui pod uriaș peste strâmtoarea Messina, pregătirile pentru Jocurile Olimpice de Iarnă din 2026 și numeroase șantiere publice, unde au fost concentrate aproape 40% dintre controalele administrative antimafia, începând cu anul 2024. Magistratul de la vârful DIA a declarat că agenția este pregătită să blocheze orice implicare a mafiei în construirea podului spre Sicilia: „În curând vor fi demarate toate activitățile de prevenire antimafia în legătură cu construirea podului peste strâmtoarea Messina.”

Raportul comisarilor anti-mafia atrage atenția asupra inovațiilor tehnologice folosite de rețelele criminale: comunicare criptată, drone pentru contacte cu deținuții și utilizarea rețelelor chinezești de „bănci subterane” pentru spălarea de bani. În același timp, sunt recrutați tineri vulnerabili în așa numitele „baby ganguri”, bande de tineri delicvenți, fiind încurajați să comită infracțiuni prin conținutul ostentativ de putere distribuit pe rețelele sociale.