Merkel consideră demolarea Zidului Berlinului un semn de speranţă pentru Ucraina, Siria şi Irak

"Noi putem schimba lucrurile în bine, acesta este mesajul demolării Zidului", pe 9 noiembrie 1989, a apreciat conducătoarea germană într-o ceremonie la Memorialul Zidului Berlinului.

"El ni se adresează nouă, în Germania, în egală măsură ca altora, în lume", a continuat ea, dar, "în particular, în acest moment, oamenilor din Ucraina, din Siria, din Irak şi din toate regiunile lumii în care libertăţile şi drepturile omului sunt ameninţate sau chiar călcate în picioare".

"Demolarea Zidului a arătat că visurile pot deveni realitate", a adăugat cancelarul, care a crescut în fosta Republică Democratică Germania (RDG) şi avea 35 de ani la monentul respectiv.

"Alte ziduri pot fi demolate, zidurile dictaturii, violenţei, ideologiilor, urii", a mai spus Merkel, care şi-a început cariera politică în urma evenimentelor de la 9 noiembrie 1989.

Ea a amintit că regimul comunist est-german era un "stat nedrept", "un stat care-şi supraveghea" cetăţenii şi încălca "drepturi fundamentale ca libertatea de opinie şi libertatea presei".

Sărbătorirea demolării Zidului Berlinului este "o zi a libertăţii", dar şi "o zi a comemorării victimelor", a continuat cancelarul conservator, amintind că 130 de persoane au fost ucise în urma tentativei de a trece dincolo de Zid, după ce acesta a fost construit pe 13 august 1961, şi până când a fost demolat, 28 de ani mai târziu.

- Lideri provenind din fosta RDG

Merkel a evocat destinul locuitorilor de pe Bernauer Strasse, o stradă din Berlin împărţită în două de construcţia din beton şi pe care se află, în prezent, Memorialul Zidului. În timpul lucrărilor de construcţie, unii nu au ezitat să sară de la etaj pentru a trece în Vest.

Germania, prima putere economică a Europei, este condusă în prezent de două personalităţi provenind din fosta RDG. În afară de cancelar, preşedintele federal Joachim Gauck, care a trăit în Germania de Est ca pastor, a participat la mişcarea de revoltă faţă de regimul comunist din toamna lui 1989.

Evocând manifestaţiile din toamna lui '89 care au condus la revoluţia paşnică de la 9 noiembrie, Merkel a adus un omagiu sutelor de mii de est-germani pentru curajul de care au dat dovadă la vremea respectivă.

Ea a relevat totodată "imaginaţia" de care ei au dat dovadă, inventând sloganuri originale prin care cereau mai multă libertate. Era "minunat" să vezi imaginaţia "care se ascundea în ei şi care a fost atât de mult timp reprimată".

"Nici măcar la vecinii noştri nu ne puteam imagina (că o asemenea imaginaţie) mai putea să existe", a spus cancelarul, care locuia în acea perioadă într-un apartament cu două camere pe un bulevard important, în Berlinul de Est.

Ziua de 9 noiembrie reprezintă o dată deosebit de importantă în istoria zbuciumată a Germaniei în secolul XX. Ea aminteşte totodată teribilul pogrom al "Nopţii de cristal", comis de către nazişti, aflaţi la putere atunci, împotriva evreilor, în 1938, a insistat şefa Guvernului.

Această "zi a ruşinii" pentru Germania, în opinia lui Merkel, a marcat pentru mulţi evrei plecarea în exil.

Naziştii lui Adolf Hitler "au jefuit magazinele proprietarilor evrei" în acea noapte, a amintit Merkel. "Ei au distrus apartamentele locuitorilor evrei", a adăugat ea.

"Acesta a fost începutul a milioane de asasinate, începutul acestei rupturi a civilizaţiei care este Holocaustul", a conchis ea.