Mitsotakis revine în funcţia de premier al Greciei după o victorie electorală zdrobitoare

Duminică, alegătorii greci au oferit o victorie zdrobitoare conservatorilor conduşi de premierul Kyriakos Mitsotakis şi partidul său Noua Democraţie. Victoria marchează cea mai mare marjă de succes a conservatorilor din ultimii aproape 50 de ani.

Salutând "mandatul puternic", Mitsotakis a declarat că "reformele majore vor avansa rapid", adăugând că are obiective "ambiţioase" pentru următorii patru ani la putere, care ar putea "transforma" Grecia.

Printre promisiunile sale se numără alocarea de bani în sistemul public de sănătate al Greciei - care a fost dus la limită de pandemia Covid-19 - şi îmbunătăţirea siguranţei feroviare după moartea a 57 de persoane într-o coliziune feroviară în februarie, care a fost cel mai grav dezastru feroviar din Grecia.

Mitsotakis, în vârstă de 55 de ani, fost consultant la McKinsey şi absolvent al Universităţii Harvard, a declarat că s-a străduit întotdeauna să se perfecţioneze şi să înveţe din greşelile sale.

El a condus naţiunea europeană prin pandemie şi a obţinut doi ani consecutivi de creştere economică puternică. În alegerile din luna mai, Mitsotakis a obţinut deja o victorie răsunătoare, dar nu a reuşit să formeze un guvern monopartid şi a decis să forţeze 9,8 milioane de alegători greci să se întoarcă la urne.

Provocarea a dat roade, partidul său Noua Democraţie consolidându-şi victoria de la scrutinul din 21 mai, în timp ce rivalul său cel mai apropiat, partidul de stânga Syriza al fostului premier Alexis Tsipras, a înregistrat o pierdere de zeci de mii de alegători faţă de acum o lună.

Tsipras, recunoscând o "înfrângere politică serioasă", a declarat că îşi lasă soarta politică la "judecata" membrilor Syriza.

Pentru mulţi greci, Tsipras este prim-ministrul care aproape a dus la prăbuşirea Greciei în afara zonei euro şi care a renunţat la promisiunea de a aboli austeritatea pentru a semna cu ţara termenii mai dureroşi ai planului de salvare.

Deţinând 158 de locuri în parlamentul cu 300 de locuri, Mitsotakis va primi luni, în mod oficial, mandatul de a forma un guvern de la şeful statului elen, preşedintele Katerina Sakellaropoulou, relatează AFP.

Se aşteaptă ca premierul ales să îşi prezinte cabinetul în zilele următoare, deşi nume circulau deja înainte de numărarea ultimelor voturi, duminică.

George Gerapetritis, omul de încredere al lui Mitsotakis, care i-a rezolvat problemele, este nominalizat ca ministru de externe în noul guvern. Profesor de drept constituţional, Gerapetritis a fost înrolat în martie pentru a se ocupa de tragedia feroviară, precum şi de scandalul interceptărilor telefonice care a implicat biroul premierului anul trecut.

Fostul ministru de externe, Nikos Dendias, un moderat politic, este aşteptat să se mute la ministerul apărării.

Noul ministru de finanţe ar urma să fie Kostis Hatzidakis, un politician veteran discret, care a lucrat în trecut la ministerele dezvoltării, muncii şi transporturilor.

Mitsotakis, care a devenit prim-ministru pentru prima dată în 2019, a promis că va face din stabilitatea economică o caracteristică a noului său mandat.

El a promis că nu va creşte impozitele, creând în acelaşi timp mai multe locuri de muncă în sistemul public de sănătate, după ce deficitul de asistente şi medici a fost expus dureros în timpul pandemiei.

În schimb, trei mici partide naţionaliste cu politici anti-migraţie au intrat în parlament, obţinând împreună aproape 13% din voturi. Unul dintre ele, Spartiates (Spartanii), este susţinut de fostul purtător de cuvânt al partidului neonazist Zorii Aurii încarcerat.

Tsipras a declarat că cea mai puternică prezenţă a partidelor greceşti de dreapta dură din ultimele decenii reprezintă o ameninţare "vizibilă" la adresa democraţiei.

Oboseala alegătorilor a fost, de asemenea, evidentă la al doilea scrutin într-o lună, cu o prezenţă la vot de sub 53%, faţă de peste 61% în luna mai.