Norvegia, rezervată cu privire la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen

"În lumea migraţiei în care trăim, sistemul Schengen trebuie să fie solid şi toţi cei care participă trebuie să aibă capacitatea deplină de a-şi asigura drepturile şi obligaţiile", a explicat Jonas Gahr Stoere, în cadrul unei întâlniri cu presa, după o întrevedere, la Paris, cu omologul său francez Michèle Alliot-Marie.

"Nu face nimănui un serviciu să mergem înainte într-un mod care face sistemul vulnerabil. Cred că este corect şi legitim să punem, fiecărui membru care i se alătură, întrebarea privind capacitatea de a îndeplini funcţiile care decurg din această aderare", a adăugat el, referindu-se la România şi Bulgaria.

Franţa şi Germania au decis la 21 decembrie să blocheze din motive de securitate intrarea, în perioada imediat următoare, a Bulgariei şi României în spaţiul Schengen.

Cele două ţări consideră "prematură" intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen în martie 2011, insistând asupra carenţelor pe care Sofia şi Bucureştiul le au în privinţa luptei împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate.

Finlanda s-a alăturat celor două ţări la 20 ianuarie.

Spaţiul Schengen numără 25 de state membre şi peste 400 de milioane de cetăţeni circulă liber din Finlanda în Grecia şi din Portugalia până la frontiera poloneză, fără să fie nevoite să prezinte paşaportul la control.

Numai Marea Britanie şi Irlanda, două ţări insulare, au decis să rămână în afara acestei zone. Dar alte trei state care nu sunt membre UE - Elveţia, Norvegia şi Islanda - au aderat la Schengen. În afară de România şi Bulgaria, şi Ciprul a cerut să devină membru.