Parlamentul Egiptului va vota marţi prelungirea mandatului preşedintelui

Mai multe amendamente constituţionale propuse anterior prevedeau că Sisi ar fi urmat să aibă dreptul de a deţine încă două mandate de câte şase ani după expirarea celui actual, în 2022. Cu toate acestea, potrivit noilor propuneri de amendamente, mandatul actual al preşedintelui ar urma să fie extins cu doi ani, iar acesta ar mai putea candida o singură dată, în 2024. Noile propuneri ar însemna că Sisi ar putea sta în fruntea statului până în 2030, nu până în 2034, cum prevedeau propunerile iniţiale.

Televiziunea de stat din Egipt a anunţat că noile amendamente au fost aprobate de Comitetul Legislativ şi ar urma să intre la vot în şedinţa de marţi.

Ali Abdelaal a anunţat că modificările au fost decise în urma unor discuţii cu societatea civilă. În cazul în care noile propuneri vor fi adoptate de Legislativ, acestea ar urma să devină subiectul unui referendum, care ar putea avea loc chiar la sfârşitul acestei luni. Analiştii estimează că propunerile vor trece de Parlament, dat fiind că aliaţii lui Sisi deţin majoritatea parlamentară.

Modificările constituţionale propuse includ şi transformarea Parlamentului din unicameral în bicameral, prin înfiinţarea unei camere noi, numită Senat, formată din 180 de membri. Totodată, preşedintele ţării ar urma să primească noi prerogative, printre care posibilitatea de a numi liderii sistemului judiciar.

Un alt amendament propune modificarea articolului 200 din Constituţie, prin introducerea prevederii conform căreia Armata are datoria de a proteja „Constituţia, democraţia şi natura democratică a ţării”. Criticii acestei propuneri susţin că modificarea acestui articol ar oferi forţelor armate o mai mare influenţă asupra vieţii politice din Egipt.

Susţinătorii lui Abdel Fattah al-Sisi susţin că aceste modificări sunt necesare pentru ca preşedintele să aibă mai mult timp pentru a duce la bun sfârşit proiecte privind dezvoltarea ţării şi reforme economice. Criticii acestuia avertizează, însă, că modificarea Constituţiei ar concentra puterea în mâinile unui lider acuzat de încălcări ale drepturilor omului.