Praful atmosferic, poluantul metropolelor. 9 din 10 locuitori respiră niveluri peste limitele de siguranță

Praful mineral din atmosferă, frecvent omis din discuțiile despre calitatea aerului în zonele urbane, constituie un pericol semnificativ pentru sănătatea publică, conform unei cercetări recente ce a utilizat date satelitare colectate timp de 15 ani. Circa 90% din cele aproape 800 de milioane de persoane care locuiesc în cele 81 de metropole ale planetei sunt supuse unor niveluri de praf ce depășesc limitele anuale considerate sigure, scrie The Conversation.

Praful, al doilea cel mai abundent aerosol de pe planetă

În mod obișnuit, discuțiile despre poluarea aerului se centrează pe emisiile de dioxid de azot (NO₂), dioxid de sulf (SO₂), ozon (O₃) ori dioxid de carbon (CO₂). Cu toate acestea, o nouă analiză  evidențiază un factor mai puțin verificat: banalul praf din atmosferă.

Armata americană a folosit un laser pentru a doborî o dronă a Protecției Frontierelor

SUA permite unor membri ai personalului ambasadei să părăsească Israelul, invocând riscuri de siguranță

Din perspectiva masei totale, particulele de praf reprezintă cel de-al doilea cel mai răspândit aerosol la scară planetară. Ele sunt devansate doar de microparticulele de sare marină și predomină în compoziția aerosolilor din vastele zone continentale. Anual, sursele naturale – în principal regiunile aride și semi-aride – eliberează în atmosferă circa 4.680 de teragrame (miliarde de kilograme) de praf. Acesteia i se adaugă aportul activităților umane: transport rutier, șantiere de construcție, agricultură intensivă, defrișări și modificări ale modului de folosire a solurilor.

Microparticule cu impact grav asupra sănătății

Componența prafului atmosferic este eterogenă. Dimensiunile particulelor variază extrem, de la sub 0,1 micrometri (comparabile cu dimensiunea unui virus) până la peste 100 de micrometri (similar grosimii unui fir de păr).

Principala preocupare o reprezintă fracțiunea fină. Aceste particule infime pot pătrunde adânc în sistemul respirator, fiind corelate cu afecțiuni pulmonare și cardiace, manifestări alergice severe, precum și cu risc crescut de cancer. De asemenea, există dovezi că praful atmosferic poate transporta bacterii și alți agenți patogeni.

Analiza a 81 de metropole: regiunile cu cele mai grave probleme

Cercetarea a monitorizat dinamica prafului din troposfera inferioară deasupra a 81 dintre cele mai populate centre urbane globale (fiecare cu peste 5 milioane de locuitori). Analiza a cuprins un interval de mai mult de 15 ani. Datele evidențiază o distribuție geografică distinctă: zonele cel mai sever afectate includ Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est și Sahel.

Deși anumite centre urbane înregistrează tendințe descendente ale concentrațiilor, în multe situații aceste evoluții nu au semnificație statistică relevantă, iar nivelurile rămân alarmante. Având în vedere ritmul accelerat al urbanizării, numărul locuitorilor din aceste aglomerări ar putea depăși miliardul în deceniul următor, ceea ce implică o creștere a expunerii totale, chiar dacă valorile medii ar scădea marginal.

De la date științifice la acțiuni politice

Pe baza rezultatelor recente, numeroase guverne întăresc cadrul legal referitor la calitatea aerului. Organisme internaționale și programe specializate, inclusiv cele gestionate de Organizația Meteorologică Mondială, depun eforturi pentru a optimiza sistemele de monitorizare și predicție a acestui fenomen.

Uniunea Europeană a integrat deja aerosolii de origine naturală, inclusiv praful atmosferic, în directiva actualizată privind calitatea aerului, recunoscând efectele cumulative asupra sănătății populației. Odată cu expansiunea urbană și transformarea orașelor în centre vitale ale omenirii, gestionarea poluării aerului – cu accent pe componenta minerală – se dovedește crucială pentru sănătatea colectivă, stabilitatea socio-urbană și dezvoltarea durabilă.