Rubla puternică începe să lovească economia Rusiei. De ce nu este o veste bună pentru Putin
Moneda rusă s-a apreciat cu peste 20% față de dolar și euro după luna martie, pe fondul creșterii exporturilor energetice și al menținerii unor dobânzi ridicate. Evoluția a fost alimentată inclusiv de efectele crizei energetice generate de conflictul dintre Israel, Statele Unite și Iran, care a susținut prețurile energiei și veniturile Rusiei din exporturile de petrol, arată Financial Times.
Economia Rusiei, rubla. Sursa foto: Sefa Karacan / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM
Rubla se tranzacționează acum în jurul valorii de 71 de ruble pentru un dolar, comparativ cu aproximativ 115 ruble la începutul anului 2025. În termeni raportați la dolar, moneda rusă și-a majorat valoarea cu peste 60% față de minimul atins anul trecut.
Exportatorii spun că rubla puternică le reduce profiturile
Economiștii și reprezentanții mediului de afaceri avertizează că efectele pozitive ale unei monede puternice sunt limitate într-o economie dependentă de exporturi. „Economia Rusiei este orientată către export, iar o întărire semnificativă a monedei naționale face mai mult rău decât bine”, a declarat analistul Alexander Potavin pentru Financial Times. Companiile din sectoare-cheie precum agricultura, metalurgia, îngrășămintele chimice și industria siderurgică resimt deja impactul. Exportatorii încasează venituri în valută, dar primesc mai puține ruble atunci când schimbă banii în moneda locală, ceea ce le reduce marjele de profit.
Putin recunoaște că rubla puternică este o problemă
Situația a devenit suficient de vizibilă încât și președintele rus Vladimir Putin a abordat subiectul în cadrul unei conferințe industriale. Potrivit Financial Times, liderul de la Kremlin a inclus „rubla puternică” pe lista problemelor „triste” cu care se confruntă economia rusă. Mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri au mers și mai departe. Alexander Șohin, președintele celei mai mari organizații patronale din Rusia, a afirmat că întărirea monedei „omoară exporturile”, pe lângă dificultățile deja provocate de sancțiuni, logistică și costurile de asigurare.
Presiune tot mai mare asupra bugetului de război
Problema nu afectează doar companiile, ci și finanțele statului rus. Aproximativ o cincime din veniturile bugetare ale Moscovei provin din exporturile de energie. Atunci când rubla se apreciază, fiecare dolar obținut din vânzarea petrolului și gazelor aduce mai puține venituri în moneda națională. Datele citate de Financial Times arată că veniturile energetice ale Rusiei din primele patru luni ale anului au fost cu 40% mai mici decât în aceeași perioadă din anul precedent, unul dintre motive fiind chiar cursul de schimb favorabil rublei.
Analiștii centrului rus CMASF avertizează că efectul combinat al monedei puternice și al încetinirii economice ar putea genera până la sfârșitul anului un deficit suplimentar de 1.600-1.700 miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 22-24 miliarde de dolari.
Moscova evită deocamdată intervențiile directe
În ciuda dificultăților, experții nu se așteaptă ca autoritățile ruse să intervină agresiv pentru a slăbi rubla. Banca Centrală a Rusiei continuă să susțină un regim de curs flotant, considerând că acesta ajută economia să absoarbă șocurile externe. Pentru Kremlin, situația creează un paradox economic rar întâlnit: veniturile mai mari din energie susțin moneda națională, însă aceeași monedă puternică reduce competitivitatea exporturilor și amenință să diminueze resursele necesare finanțării unei economii tot mai dependente de cheltuielile generate de război.