Pluto a fost descoperit de Clyde W. Tombaugh, originar din Kansas, la Observatorul Lowell din Flagstaff, Arizona, pe 18 februarie 1930, scrie IFL Science.
Acesta va fi primul dintre așa-numitele obiecte transneptuniene (TNO), obiecte care orbitează dincolo de Neptun (deși Pluto nu o face tot timpul, mai multe despre acest lucru mai târziu).
La începutul anilor 2000, descoperirea altor TNO-uri mari a dat naștere discuției dacă clasa planetară ar trebui extinsă. Era Sedna o planetă? Dar Haumea? Erau mai mici decât Pluto, așa că au fost lăsate deoparte. Apoi, astronomii Mike Brown, Chad Trujillo și David Rabinowitz au descoperit Eris pe 5 ianuarie 2005.
Eris este puțin mai mică decât Pluto, dar mai masivă. la momentul respectiv, părea mai mare din toate punctele de vedere. Dacă Pluto era o planetă, atunci și Eris trebuia să fie.
Uniunea Astronomică Internațională (IAU), autoritatea recunoscută la nivel internațional pentru denumirea corpurilor cerești și definirea termenilor astronomici încă din 1919, a aprobat o nouă definiție a planetei în 2006, clasificând Pluto, Eris și alte obiecte drept „planete pitice”.
Două decenii mai târziu, unii americani încă nu sunt dispuși să renunțe la această idee.
„Îl susțin 100% pe președintele Trump în demersul său de a face Pluto din nou măreț”, a declarat Isaacman pentru The Daily Mail într-un nou interviu.
„Cred că le datorăm tuturor celor din Kansas și tuturor contribuțiilor lor extraordinare la astronomie și aerospațială să redăm în mod legitim acea descoperire statutul de planetă”.
Isaacman a avut o relație turbulentă cu președintele Trump.
El a fost candidatul inițial pentru funcția de administrator al NASA, dar a fost scos de pe lista respectivă după disputa publică a lui Trump cu Elon Musk de anul trecut, deoarece Isaacman era considerat un aliat al lui Musk.
Apoi a fost propus din nou în noiembrie, de data aceasta obținând postul.
De atunci, el a fost un susținător al lui Trump. Într-o conferință de presă recentă pentru a discuta schimbările din Programul Artemis, Isaacman a subliniat sprijinul administrației Trump pentru NASA – o afirmație în contradicție cu încercările administrației de anul trecut de a implementa reduceri devastatoare la agenția spațială, cu potențiala pierdere a multor misiuni, care a fost oprită doar de Congres.
Cu toate acestea, Isaacman nu este singurul care are impresia că Trump are puterea de a redefini obiectele spațiale.
Anul trecut, William Shatner a încercat să-l implice pe Elon Musk, postând pe Twitter: „Ar trebui să-l rugăm pe Elon să-l convingă pe președinte să semneze unul dintre acele decrete executive pentru a face din Pluto o planetă din nou”, la care Musk a răspuns că ar susține acest demers.
Chiar și membrii republicani ai Congresului i-au cerut președintelui să „facă din Pluto o planetă din nou”.
Totuși, președintele Statelor Unite nu are autoritatea de a afirma că Pluto este o planetă.
Pluto nu este nici măcar primul obiect ceresc care a fost numit planetă înainte ca „statutul” său să fie schimbat.
Descoperirea lui Ceres, cel mai mare corp din Centura de Asteroizi, în 1801, a fost anunțată ca descoperirea unei noi planete. Controversa privind faptul dacă era o planetă a început în momentul în care Pallas – al treilea cel mai mare asteroid din Sistemul Solar – a fost descoperit doar un an mai târziu, pe o orbită similară.
Discuția a continuat timp de decenii. Abia în anii 1950 asteroizii au ieșit din categoria planetelor. Ceres a fost definită ca planetă pitică în 2006, în timp ce Pallas este considerată a fi o rămășiță de protoplanetă.
Uniunea Astronomică Internațională a redefinit noțiunea de planetă în 2006 pentru a diferenția planetele de numărul tot mai mare de obiecte din Centura Kuiper care erau identificate. Definiția unei planete este departe de a fi perfectă și există propuneri pentru îmbunătățirea ei. Cu toate acestea, ea este adesea interpretată greșit. Conform IAU, o planetă este un corp ceresc care:
Pluto nu îndeplinește al treilea criteriu. Prin „curățarea vecinătății”, astronomii se referă la faptul că obiectul în cauză este principalul corp gravitațional din orbita sa. Uneori, acest lucru este înțeles greșit, în sensul că planeta este singurul lucru din orbita sa, iar totul a fost îndepărtat, dar nu este cazul. Acest lucru este uneori folosit în argumentația privind Pluto.
De exemplu, fostul administrator al NASA din timpul primului mandat al lui Trump, Jim Bridenstine, a declarat în 2019: „Unii oameni au susținut că, pentru a fi o planetă, trebuie să-ți eliberezi orbita în jurul Soarelui. Ceea ce știm acum este că, dacă aceasta este definiția pe care o vom folosi, ai putea submina cu adevărat toate planetele”.
Adevăratul aspect crucial este acela de a fi cel mai important corp gravitațional din orbita sa; prin urmare, lunile mari, care sunt rotunde și se învârt în jurul Soarelui împreună cu planetele lor, nu se încadrează în această definiție. Pluto nu este cel mai mare corp gravitațional din orbita sa, deoarece orbita sa intersectează orbita lui Neptun.