SONDAJ: Nouă din 10 alegători resping tema alegerilor anticipate din Marea Britanie respectiv Brexit-ul şi anunţă că-şi vor da votul pe alt subiect: serviciile publice

Nouă din zece persoane resping ideea premierului consevator Theresa May că alegerile anticipate din 8 Iunie ar fi strict despre o "alegere în privinţa Brexit" şi insistă că ar trebui să fie şi despre serviciile publice, potrivit unui sondaj publicat de The Independent.

3031 afişări
Imaginea articolului SONDAJ: Nouă din 10 alegători resping tema alegerilor anticipate din Marea Britanie respectiv Brexit-ul şi anunţă că-şi vor da votul pe alt subiect: serviciile publice

SONDAJ: Nouă din 10 alegători resping tema alegerilor anticipate din Marea Britanie respectiv Brexit-ul şi consideră că-şi vor da votul pentru altă temă: serviciile publice (Sursa: http://www.ndtv.com)

Sondajul ORB, citat de Independent, a relevat faptul că doar 15% dintre cetăţeni consideră că alegerea celui mai bun prim-ministru va fi cea mai importantă decizie din mintea lor, atunci când vor alege cu cine să voteze joi.

Premierul May a fost cea care a încadrat dezbaterile într-o competiţie de tip prezidenţial între ea şi reprezentantul laburiştilor, Jeremy Corbyn.

Ea a pus subiectul Brexit în mijlocul dezbaterilor şi a încercat să mute atenţia de la serviciile publice, de la manifestul Tory numit "taxa de demenţă".

Potrivit sondajului, 90% dintre oameni sunt de acord că alegerile ar trebui să nu fie doar despre Brexit, ci şi despre serviciile publice - terenul preferat al laburiştilor - în timp ce doar 10% nu sunt de acord.

Aproximativ 89% dintre cei care au votat pentru conservatori în 2015 şi 88% dintre cei care au susţinut BREXIT la referendumul de anul trecut sunt de acord că nu ar trebui să fie doar o "alegere a unui plan privind Brexit-ul".

Cu toate acestea, când au fost rugaţi să numească cea mai importantă problemă în mintea lor atunci când au decis să voteze, mai mulţi oameni (24%) optează pentru Brexit decât oricare dintre celelalte şase opţiuni oferite. Economia, inclusiv nivelul de trai, nu este cu mult în urmă, cu 22%, urmată de sănătate (19%); cel mai bun candidat la funcţia de premier (15%); Securitatea, inclusiv apărarea şi terorismul (8%); Îngrijirea socială, inclusiv pensionarii (4%) şi educaţia (2%).

Persoanele în vârstă au o probabilitate mai mare să se concentreze pe Brexit ca adulţii tineri.

Aproximativ 31% dintre cei peste 65 de ani spun că este singura lor problemă cea mai importantă, comparativ cu 20% dintre cei cu vârste între 18-24 de ani şi 17% dintre cei cu vârste între 25 şi 34 de ani.

Cele două priorităţi de vârf pentru adulţii tineri sunt economia şi sănătatea, subliniind nevoia ca laburiştii să îi mobilizeze pe tineri - grupul cel mai puţin probabil să voteze.

Economia este un factor mai puţin important pentru persoanele în vârstă; Doar 11% dintre cei peste 65 de ani fac din acest lucru drept o problemă de vârf, în comparaţie cu mai mult de 30% dintre cei cu vârste între 18 şi 34 de ani.

Brexit este cea mai importantă temă pentru alegătorii conservatori din 2015 (34%), în timp ce doar 12% dintre suporterii partidului Laburist sunt de acord cu ea.

Pentru ei, sănătatea  şi economia vor influenta cel mai mult votul lor (ambele 31 la suta). Brexit este problema numărul unu pentru persoanele care au susţinut plecarea în referendumul de anul trecut, iar cei care au ales REMAIN numesc economia.

Conservatorii au un avantaj puternic atunci când oamenii sunt întrebaţi care partid are cea mai bună politică cu privire la Brexit: 47 numesc conservatorii şi doar 19% laburiştii. Unul din cinci alegători laburişti în 2015 consideră că liderii conservatori au cea mai bună abordare a Brexitului.

Un alt semn îmbucurător pentru premierul May este că alegătorii spun că "nicio înţelegere, este mai bună decât o afacere proastă". Deşi laburiştii se opun acestei idei, aproximativ 62% din alegătorii săi din 2015 sprijină argumentul premierului May. De asemenea, îi sunt favorabili 52% dintre susţinătorii liberal-democraţilor şi 58% dintre cei care au votat anul trecut Remain

Sondajul a fost făcut online pe un eşantion de 2.038 adulţi cu vârsta de peste 18 ani din Marea Britanie, în perioada 31 mai-1 iunie. Datele sunt reprezentative pentru populaţia adultă.

Alegeri anticipate în Marea Britanie. Cum funcţionează Parlamentul britanic

Aproximativ 46,9 milioane de britanici din totalul de peste 65 de milioane au putut vota, joi, în cadrul alegerilor parlamentare la care au participat 3.304 candidaţi, în 650 de circumscripţii electorale, iar urnele de vot au fost deschise între orele locale 07.00 şi 22.00 (09.00-24.00, ora României).

Parlamentul britanic este bicameral, fiind compus din Camera Lorzilor, cu 760 de membri, şi Camera Comunelor, cu 650 de membri. Alegerile se organizează numai pentru Camera Comunelor, fotoliile Camerei Lorzilor fiind ocupate prin moştenire sau prin numiri (de către Regină).

Mandatele din Camera Comunelor au o durată de cinci ani. Pe teritoriul Marii Britanii, membrii Camerei Comunelor se aleg prin sistem majoritar cu un singur tur de scrutin, organizat în 650 de circumscripţii uninominale (533 de locuri – Anglia, 59 – Scoţia, 40 – Ţara Galilor şi 18 – Irlanda de Nord).

Un partid politic are dreptul la un singur candidat în fiecare circumscripţie electorală. Candidatul care obţine cel mai mare număr de voturi este ales în Parlament. Majoritatea candidaţilor care ajung în Parlamentul Marii Britanii obţin mai puţin de 50% din voturi. Ei au pur şi simplu mai multe voturi decât adversarii lor. Partidele politice britanice pot câştiga o majoritate parlamentară substanţială pe baza unei minorităţi a votului naţional total.

Este chiar posibil ca un partid să obţină mai puţine voturi, la nivel naţional, decât un partid rival, şi cu toate acestea să aibă în final mai mulţi parlamentari. Explicaţia stă în modul de distribuţie a voturilor în circumscripţii. Un partid a cărui susţinere numerică este puternic concentrată în câteva zone va avea probabil o performanţă mai slabă decât un partid a cărui bază de susţinere este distribuită mai echilibrat.

Pentru a vota la alegerile parlamentare din Marea Britanie, o persoană trebuie să aibă cel puţin 18 ani, să fie în Registrul Electoral, să aibă cetăţenie britanică, să fie rezident la o adresă din Marea Britanie (sau să locuiască în străinătate, dar să fi fost înregistrat pentru a vota în Marea Britanie în ultimii 15 ani) şi să nu aibă interdicţie de vot din partea unei instanţe.

Alegerile anticipate riscă să afecteze planul Londrei de efectuare a negocierilor cu Uniunea Europeană. În funcţie de rezultatul alegerilor, ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar decizia de scoatere a ţării din UE

Într-un gest imprevizibil, Theresa May a anunţat în aprilie un plan de convocare a alegerilor parlamentare anticipate pe 8 iunie, argumentând, după o serie de critici intense, că este necesar un guvern puternic pe fondul incertitudinii generate de ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

"Am ajuns la concluzia că singura modalitate de garantare a certitudinii şi siguranţei pentru anii care urmează este organizarea acestor alegeri", a declarat Theresa May, supusă presiunilor din partea colegilor din Partidul Conservator şi din partea opoziţiei laburiste şi liberal-democrate în contextul activării procedurii Brexit.

"Întreaga ţară este unită în jurul deciziei Brexit, mai puţin membrii Parlamentului. Disensiunile din Parlament riscă să afecteze capacităţile de a transforma Brexit în succes", explica Theresa May.

Theresa May nu a devenit prim-ministru în urma alegerilor. După referendumul din iunie 2016, prin care britanicii au decis la limită ieşirea din UE, premierul David Cameron, care organizase plebiscitul din raţiuni populiste deşi pleda pentru rămânerea în Blocul comunitar, a demisionat. Pe fondul criticilor intense, Boris Johnson, unul dintre liderii taberei pro-Brexit, nu a putut fi numit premier, astfel că Theresa May a fost desemnată de Partidul Conservator, probabil ca soluţie de compromis, în fruntea Guvernului.

Noul Cabinet nu a avut nevoie de votul Parlamentului, dar probabil l-ar fi putut obţine, dat fiind că Partidul Conservator are majoritate. În contextul disputelor din ce în ce mai intense, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a contestat recent legitimitatea decizională a Theresei May. "Eu am fost aleasă în funcţia de prim-ministru al Scoţiei pe baza angajamentului clar privind un nou referendum. Dar premierul (Theresa May -n.red.) nu este încă aleasă de nimeni", declara Nicola Sturgeon.

Dincolo de argumentaţia anunţată public, Theresa May miza pe calcule electorale simple. În acea perioadă, sondajele arătau că Partidul Conservator avea un avans considerabil comparativ cu laburiştii, iar primul-ministru spera să profite de această situaţie favorabilă.

Între timp, din cauza unei serii de evenimente, inclusiv atacuri teroriste, avansul Partidului Conservator s-a diminuat semnificativ, iar Theresa May riscă să ajungă în situaţia erodării legitimităţii de lider al formaţiunii.

Primele schimbări majore în evoluţia popularităţii principalelor două partide britanice s-au înregistrat după 11 mai şi 18 mai, atunci când laburiştii, respectiv conservatorii, şi-au prezentat programele electorale.

În timp ce programul electoral prezentat de Partidul Laburist a fost un factor major de creştere a popularităţii formaţiunii de stânga, un efect aproape contrar l-a avut programul electoral al conservatorilor, care a provocat un declin uşor al Partidului Conservator în următoarele săptămâni. Electoratul britanic a reacţionat negativ la propunerea conservatorilor de sporire a contribuţiilor persoanelor vârstnice la cheltuielile cu asistenţa lor socială, idee care a provocat în rândul pensionarilor teama că le vor fi diminuate veniturile.

În momentul convocării alegerilor anticipate, pe 18 aprilie, partidul Theresei May avea un avans de 24 de procente, care până la finalul campaniei s-a erodat constant.

Dacă Theresa May nu va reuşi măcar menţinerea majorităţii de 12 locuri obţinută de David Cameron în 2015, îşi va pierde autoritatea în Partidul Conservator. În plus, nu poate fi exclusă posibilitatea ca Partidul Conservator să nu obţină deloc majoritate parlamentară. În ambele cazuri, poziţia Theresei May riscă să fie compromisă.

Criza de politică de la Londra intervine exact în momentul lansării negocierilor cu Uniunea Europeană pe tema Brexit.

Decizia Londrei de ieşire din Uniunea Europeană a generat preocupări atât pentru britanici, cât şi la nivelul Blocului comunitar. Dincolo de pierderea drepturilor civice, a avantajelor comerciale şi economice asociate apartenenţei la UE, cea mai mare problemă pentru Londra este riscul destrămării Marii Britanii, în contextul intenselor apeluri separatiste ale Scoţiei şi Irlandei de Nord.Marea Britanie a decis la limită, în iunie 2016, ieşirea din Uniunea Europeană, situaţie care a generat o criză constituţională gravă. Alegerile anticipate riscă să afecteze planul Londrei de efectuare a negocierilor cu Uniunea Europeană. În funcţie de rezultatul alegerilor, ar putea fi pusă sub semnul întrebării chiar decizia de scoatere a ţării din UE.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici