Strategia lui Obama pentru Afganistan, adoptată la Haga

Reprezentanţii internaţionali au subliniat că Afganistanul nu ar putea fi stabilizat fără ajutorul vecinilor săi, printre care Iranul, care a manifestat cu această ocazie un început de detensionare a relaţiilor cu Statele Unite.

Reuniunea de la Haga precedă summitul NATO de vineri şi sâmbătă, de la frontiera franco-germană, unde Afganistanul va constitui una dintre temele centrale.

În comunicatul lor final, cele 80 de ţări şi organizaţii internaţionale reunite la Haga au subliniat necesitatea de a "consacra urgent mai multă energie" Afganistanului şi de a da o "direcţie clară" angajamentului lor pentru "a susţine poporul afgan în modul cel mai eficient".

"Este vorba despre un an critic", a apreciat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, subliniind că "un eşec ar însemna trădarea poporului afgan".

Secretarul american de Stat Hillary Clinton a prezentat "noua strategie" afgană dezvăluită vineri de preşedintele Obama, accentuând mai ales principiul unei amnistii pentru talibanii care ar renunţa la violenţă şi ar rupe legăturile cu al-Qaida.

Această propunere, avansată în 2005 de preşedintele afgan Hamid Karzai, figurează în comunicatul final al conferinţei, pentru prima dată în istoria reuniunilor internaţionale cu privire la Afganistan, după intervenţia militară americană din 2001.

Comunicatul reia o altă axă a strategiei Obama împotriva talibanilor, subliniind necesitatea "eliminării sanctuarelor al-Qaida şi ale altor reţele teroriste, oriunde ar fi ele".

Expresia "sanctuare ale terorismului" este frecvent folosită de Washington referitor la zonele tribale pakistaneze de la graniţa cu Afganistanul, în mod periodic bombardate de avioane fără pilot, suspectate că ar fi americane.

În afara necesităţii de a pune capăt terorismului şi al-Qaida, care reprezintă prioritatea lui Obama, textul cere o intensificare a programelor civile, mai ales pentru consolidarea instituţiilor afgane.

Hillary Clinton a afirmat, fără să surprindă, că "eforturile comunităţii internaţionale" începând din 2001 au fost "insuficiente din punct de vedere al trupelor, al resurselor şi al finanţării" şi că "trebuie să se pună capăt" acestor lacune.

Participanţii au luat astfel act de degradarea securităţii în ţară, în pofida a şapte ani de angajament internaţional, a unei asistenţe în valoare de miliarde de dolari şi a unei prezenţe de peste 70.000 de militari străini.

Apreciind progresele realizate în materie de sănătate şi educaţie, conferinţa a subliniat că "programele de dezvoltare civile sunt la fel de necesare ca şi întăririle militare".

Participanţii s-au angajat să acţioneze pentru a "genera creştere economică", în special prin dezvoltarea rurală şi prin programele de luptă împotriva culturii de opiu, Afganistanul fiind de departe primul producător mondial, să acţioneze pentru a "ameliora eficacitatea ajutorului" şi a susţine "buna guvernare", adică lupta împotriva corupţiei.

Ei au mai insistat pe faptul că alegerile prezidenţiale din august trebuie să fie "transparente, echitabile şi credibile".
În privinţa securităţii, toţi participanţii au dorit accelerarea "afganizării" forţelor de securitate, intensificând formarea poliţiei şi armatei afgane.

Şeful diplomaţiei franceze Bernard Kouchner a declarat că preşedintele Nicolas Sarkozy ar urma să anunţe la summitul NATO de sâmbătă trimiterea a 150 de jandarmi francezi în Afganistan, în cadrul forţei de jandarmerie europene, sperând ca Italia, Spania, Portugalia şi Olanda să trimită alţi aproximativ 300 de jandarmi.