Sunt ucrainenii pregătiți pentru concesii teritoriale pentru a pune capăt războiului? Ce spun datele sociologice

Potrivit acestuia, opoziția față de orice concesii teritoriale crește constant de la est spre vest.

„Cu cât mergem mai spre vest, cu atât rezistența față de compromisuri teritoriale este mai mare. În est, disponibilitatea de a le accepta este mai ridicată”, a explicat Antipovici, subliniind că distanța față de linia frontului influențează direct percepțiile populației.

Apropierea de front schimbă prioritățile

Sociologul a explicat că în regiunile vestice, relativ ferite de violențele zilnice ale războiului, discursurile de tipul „vom lupta până la capăt” sunt mai frecvente. În schimb, în regiunile apropiate de linia frontului, unde bombardamentele și atacurile cu drone sunt o realitate cotidiană, crește cererea pentru încetarea focului, chiar și cu prețul unor decizii dificile.

„Cu cât ești mai aproape de front, cu atât pericolul este mai mare și apare întrebarea: de ce avem nevoie de toate acestea?”, a precizat Antipovici, adăugând că această tendință este stabilă, deși diferențele regionale nu sunt critice.

Progrese în negocierile SUA-Ucraina-Rusia. Ce urmează pentru Ucraina

Comisarul european pentru apărare: Europa are nevoie de un „plan propriu” pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Negocierile, opțiunea preferată la nivel național

La nivel național, aproape două treimi dintre ucraineni consideră că războiul poate fi încheiat doar prin diplomație. Aproximativ o treime adoptă însă o poziție mai dură, susținând fie revenirea completă la granițele din 1991, fie cel puțin la cele din 2022.

Când sunt întrebați despre o soluție realistă, nu una ideală, aproape 80% dintre ucraineni afirmă că negocierile reprezintă singura cale posibilă de a pune capăt conflictului. Dintre aceștia, 60% susțin negocieri cu implicarea partenerilor internaționali, iar 20% acceptă discuții directe cu Rusia. Puțin peste 10% susțin continuarea războiului până la eliberarea completă a tuturor teritoriilor.

Teritoriile ocupate, linia roșie a societății

Antipovici a arătat că sprijinul pentru negocieri nu implică automat acceptarea concesiilor concrete. Probleme precum aderarea la NATO, limba rusă, biserica rusă sau retragerea din Donbas sunt percepute diferit. Totuși, teritoriile ocupate rămân cea mai sensibilă temă.

„Nimeni nu va recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești și nimeni nu vrea retragerea din zonele aflate sub control ucrainean”, a afirmat sociologul, avertizând însă că, în lipsa alternativelor, societatea ar putea fi forțată să accepte compromisuri dificile.

În acest context, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, estimează că în februarie 2026 s-ar putea deschide o fereastră reală pentru un acord de pace, considerată favorabilă ambelor părți.