THE JERUSALEM POST: Distanţarea socială obligatorie, cel mai mare furt al tuturor timpurilor

„În ciuda presupuselor bune intenţii ale distanţării sociale în scopul sănătăţii publice, noi argumentăm că distanţarea socială obligatorie constituie cel mai mare act politic de furt din istorie” - The Jerusalem Post.

25800 afișări
Imaginea articolului THE JERUSALEM POST: Distanţarea socială obligatorie, cel mai mare furt al tuturor timpurilor

THE JERUSALEM POST: Distanţarea socială obligatorie, cel mai mare furt al tuturor timpurilor

Drept consecinţă a pandemiei de Covid-19 am asistat la înfiinţarea unei noi religii controlate de stat care se bazează pe un principiu călăuzitor devenit acum dogmă: distanţarea socială obligatorie. Distanţarea socială obligatorie a fost promovată agresiv în majoritatea ţărilor din lume de trei actori nocivi: (1) experţi în boli infecţioase aroganţi şi miopi; (2) presa centrală, care a transformat în evenimente senzaţionale răspândirea virusului şi primele ştiri care supraestimau enorm bilanţul deceselor şi rata mortalităţii; (3) politicieni autocraţi demagogi care au exploatat panica pentru a implementa două forme extreme de distanţare socială.

Prima formă extremă de distanţare socială obligatorie este plasarea în carantină a aproape întregii populaţii, în loc de a încuraja auto-izolarea celor infectaţi şi a celor susceptibili de a dezvolta o formă gravă a bolii (ca în Suedia). Cei mai mulţi lideri politici au mers chiar mai departe şi au implementat cea mai draconică şi mai distructivă formă de distanţare socială obligatorie: închiderea unor întregi ramuri economice. Aceste închideri au fost bazate pe o taxonomie autoritară a ramurilor economice şi a muncitorilor, care au fost etichetate fie „esenţiale”, fie „non-esenţiale”. Rezultatul final a fost acela că cei mai mulţi oameni au fost plasaţi practic în arest la domiciliu, fapt care a provocat economiei globale daune enorme ce vor persista ani la rând. Această greşeală fără precedent de politici publice a preschimbat oraşe pline de viaţă în localităţi-fantomă şi ne-a restricţionat drastic libertăţile economice, personale şi religioase. A scos chiar în afara legii întrunirile tradiţionale de Paştele creştin, Paştele evreiesc şi Ramadan.

Dicţionarul defineşte furtul drept însuşirea fără drept a bunurilor ori a proprietăţilor personale ale altuia. În ciuda presupuselor bune intenţii ale distanţării sociale în scopul sănătăţii publice, noi argumentăm că distanţarea socială obligatorie este în fapt un act injust şi, ca atare, constituie cel mai mare act politic de furt din istorie. Deci da, haideţi să-i spunem pe nume - jaf la scară enormă. Ce e mai rău, cei care au conceput şi au implementat distanţarea socială obligatorie plănuiesc să-şi continue jaful o perioadă îndelungată de timp.

Este important să înţelegem natura şi amploarea acestui furt.

În primul rând, să începem cu cel mai flagrant act de furt: proprietatea privată furată de la proprietarii de firme. Drept urmare a edictelor guvernamentale, firmele considerate „non-esenţiale” sunt obligate să se închidă sau să-şi altereze considerabil activitatea, chiar şi după ridicarea ordonanţelor executive dictatoriale. Acest furt injust de proprietate privată de la proprietarii de firme li se aplică teatrelor şi cinematografelor, sălilor de gimnastică şi centrelor de recreere, saloanelor şi centrelor de cosmetică, muzeelor, centrelor comerciale, restaurantelor şi barurilor, sălilor pentru evenimente sportive sau concerte - printre multe altele. Alte ramuri economice de producţie sau servicii, cum ar fi construcţiile, serviciile juridice, imobiliarele, îngrijirea copiilor şi serviciile educaţionale poate că nu au fost complet închise, însă activitatea lor a fost grav restricţionată.

O a doua categorie de furturi injuste îi priveşte pe cetăţenii care au plătit servicii care fie nu au fost îndeplinite, fie au fost considerabil alterate din cauza faptului că guvernul fie a închis furnizorul de servicii, fie a scos în afara legii asigurarea respectivului serviciu. De exemplu, părinţii plătesc pentru ca copiii lor să participe fizic la orele din şcoli şi să ia parte la toate activităţile şcolare, însă copiii nu au primit decât educaţie online. Furtul e chiar şi mai grav în învăţământul superior, unde universităţi care percep taxe mari şi-au trimis studenţii acasă pentru a studia online timp de un semestru. Un alt exemplu de furt de servicii este acela că mulţi oameni care locuiesc în apartamente au plătit pentru săli de gimnastică, piscine şi cluburi existente în blocul lor de apartamente - însă acum le este refuzat privilegiul de a utiliza respectivele facilităţi.

O a treia categorie de furturi injuste e mai puţin perceptibilă decât celelalte două, dar la fel de importantă. Măsurile de carantină şi închidere ne-au restricţionat evident grav libertatea economică şi personală, iar acum testarea, urmărirea contactelor, ba chiar şi „delatorii” angajaţi de guvern asigură un imbold puternic statului spion [în sensul de stat care îşi spionează proprii cetăţeni - n.trad.]. Israelul, Coreea de Sud şi numeroase ţări est-europene recurg la urmărirea telefoanelor mobile ale bolnavilor de Covid-19 şi iau în calcul eliberarea de paşapoarte de imunitate. Asemenea tactici de spionaj vor deveni probabil mai răspândite şi mai obişnuite.

Din nefericire, „redeschiderea” economiilor nu va elimina în măsură semnificativă acest furt în curs de desfăşurare. Orice ridicare de restricţii face obiectul aprobării de către arhitecţii religiei de stat: experţi în boli infecţioase care promovează agresiv distanţarea socială obligatorie. Distanţarea socială obligatorie este văzută acum ca o tactică permanentă, pe termen lung, împotriva „unui inamic invizibil”, care nu poate fi abandonată. Noile instrucţiuni privind distanţarea socială obligatorie nu presupun numai furt de proprietate, prin aceea că impun organizaţiilor să funcţioneze sub capacitatea lor maximă (de exemplu companii aeriene, restaurante, săli de gimnastică şi baruri), ci şi furt de spaţiu, care în oraşele aglomerate este extrem de valoros. Efectele nocive pe termen lung ale distanţării sociale obligatorii asupra veniturilor, costurilor, ratei angajării şi productivităţii vor fi devastatoare şi vor duce în cele din urmă la decesul a numeroase firme, ba chiar şi al unor întregi ramuri economice.

În fine, e important de observat că furtul injust se întinde şi dincolo de confiscarea palpabilă a activelor, serviciilor şi libertăţii. Include de asemenea şi furtul psihologic, în sensul că distanţarea socială obligatorie ne fură senzaţia de securitate pe care ne-o oferă apropierea fizică de cei la fel ca noi. Distanţarea socială obligatorie prelungeşte totodată şi abuzul încă în curs asupra copiilor noştri, care pentru o lungă perioadă de timp au fost puşi în imposibilitatea de a face cam nimic altceva în afară de a porni un
calculator. Chiar şi după revenirea la şcoală, elevilor nu li se va permite să stea unul lângă altul în autobuzele şcolare, iar cantinele şcolare şi locurile de joacă vor fi închise. Aceste acte abjecte de furt la nivel psihologic şi al dezvoltării copiilor ar putea constitui cele mai sinistre aspecte ale „noii normalităţi”.

Trăgând linie, încurajăm toate formele de acţiune în justiţie contra distanţării sociale obligatorii, inclusiv pentru despăgubirea victimelor furtului injust, cum ar fi procesele cu petenţi colectivi. Alte contestări ale furtului injust încă în desfăşurare, cum ar fi protestele paşnice, sunt de asemenea necesare. Acceptarea pasivă a „noii normalităţi” nu va face decât să încurajeze şi mai mult pe viitor confiscarea flagrantă de proprietate privată, servicii şi libertate.

Articol de Robert M. Sauer (profesor de economie, Royal Holloway, University of London), Donald S. Siegel (profesor de politici publice şi administraţie, director al School of Public Affairs, Arizona State University) şi David Waldman (profesor de management, W.P. Carey School of Business, Arizona State University)

https://www.jpost.com/opinion/mandatory-social-distancing-the-greatest-theft-of-all-time-629972

Traducere: Andrei Suba/asuba/rlambru

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici