"Troica" de la Chişinău din epoca sovietică a semnat acte de genocid - arhivă

Între 50 şi 230 de persoane erau împuşcate zilnic în Republica Sovietică Moldovenească, la ordinul "troicii" instituite de Moscova şi alcătuită din ministrul de Interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist, relevă documente de arhivă.

93 afișări
Imaginea articolului "Troica" de la Chişinău din epoca sovietică a semnat acte de genocid - arhivă

"Troica" de la Chişinău din epoca sovietică a semnat acte de genocid - arhivă

Era suficient ca o persoană să fie antipatică vreunui membru al "troicii" respective şi soarta ei era pecetluită, relevă documentele şocante care au fost descoperite în arhiva Ministerului Afacerilor Interne de către Comisia pentru condamnarea regimului comunist, potrivit Timpul, în ediţia online.

"Se cunoştea existenţa cazurilor de genocid ordonate de aşa-numitele troici. Nou este că noi am găsit procesele-verbale unde este indicat ordinul (...), urmat de semnăturile membrilor troicii. Nu se ştie dacă vom găsi toate dosarele, căci noi căutăm pe «întuneric».

Arhiva MAI nu este computerizată şi suntem nevoiţi să studiem, fişier cu fişier, dosar cu dosar", a declarat Mihai Taşca, secretarul Comisiei pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova.

Istoricii au găsit mai multe procese-verbale în care "troica" îşi formula capetele de acuzare.

În dosarul lui Procofie Deordiţa, din Coşniţa, împuşcat la 3 octombrie 1937, se scrie: "Între 1920-1924 s-a ocupat de contrabandă şi trecere ilegală pe teritoriul României. În 1930 a fost deschiaburit şi deportat în Siberia. S-a întors acasă ilegal. O perioadă a locuit în Grigoriopol, având acte false. Nu ieşea la muncă în colhoz şi intenţiona să fugă în România, unde locuia un frate de-al său, fugar şi el".

În aceeaşi perioadă a fost împuşcat şi Alexei Bogdan din Grigoriopol şi acesta calificat drept "fost chiabur". "În 1920 Bogdan a fost deschiaburit şi urma să fie deportat, dar a fugit. Critica activităţile organizatorice din localitate. A format un grup care se opunea închiderii bisericilor".

Ivan Isenco a fost împuşcat pentru că "a participat la protestele femeilor care doreau să împartă proprietatea colhozului, vorbea urât despre puterea sovietică, spunea că în colhoz este muncă silnică şi că oamenii sunt exploataţi. Are rude în România şi avea o părere bună despre Germania fascistă, spunând că este cea mai dezvoltată ţară din punct de vedere cultural".

Istoricul Elena Postică a afirmat că echipa de istorici studiază, în prezent, şi mişcarea de rezistenţă anticomunistă din Basarabia în perioada postbelică.

Este vorba despre protestele studenţilor şi intelectualilor din anii '70, care s-au ridicat pentru apărarea valorilor naţionale şi au avut de suferit. Membrii comisiei aşteaptă să li se permită accesul şi în arhiva Serviciului de Informaţii şi Securitate pentru a descoperi cazurile când oameni sănătoşi erau închişi la psihiatrie, în anii '80, pentru că au avut curajul să se împotrivească regimului totalitar.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici