Trump forțează acorduri pentru a aduce industria înapoi în SUA. Miza: alegerile din 2026

Obiectivul este atât economic, cât și politic: acordurile sunt gândite să genereze efecte vizibile înainte de alegerile americane din 2026, când americanii aleg întreaga Cameră a Reprezentanților, o parte din Senat, precum și guvernatori, legislaturi statale și procurori generali. Aceste alegeri decid cine va controla Congresul SUA, influențând major restul mandatului prezidențial.

Potrivit surselor citate de agenția Reuters, companiile din industria farmaceutică sunt doar „vârful aisbergului”. Administrația americană poartă discuții cu zeci de companii considerate esențiale pentru securitatea națională și economică, oferind în unele cazuri scutiri de taxe vamale, garanții de venit sau chiar investiții directe în schimbul relocării producției în SUA.

Trump cere mai mult de la giganții farma

Printre companiile vizate se numără Pfizer, Eli Lilly și AstraZeneca. Lui Eli Lilly i s-a cerut să producă mai multă insulină, Pfizer a fost rugată să crească producția de Ibrance (medicament oncologic) și de Lipitor (pentru reducerea colesterolului), iar AstraZeneca a fost încurajată să își deschidă un nou sediu central în Statele Unite.

„Statele Unite au terminat cu subvenționarea sistemului de sănătate al restului lumii”, a declarat marți Donald Trump în Biroul Oval, cu ocazia unui acord anunțat cu CEO-ul Pfizer, Albert Bourla, privind scăderea prețurilor la medicamente în schimbul eliminării unor tarife la importuri.

Fiecare acord, folosit ca armă de imagine pentru Trump

Un element-cheie în această campanie este vizibilitatea politică a fiecărui acord. Casa Albă insistă ca anunțurile să fie făcute de Trump personal, din poziția sa de lider și negociator. În acest fel, fiecare acord devine un act de campanie în sine, menit să-l prezinte pe Trump ca artizanul relansării economice și să-i consolideze imaginea de lider care obține rezultate concrete pentru America. Compania Eli Lilly a fost mustrată de administrație după ce a anunțat două noi fabrici în SUA, în septembrie, fără implicarea președintelui.

Strategia este descrisă oficial de purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Kush Desai, ca o abordare „la nivelul întregului guvern”, iar coordonarea implică nu doar Casa Albă, ci și departamente precum Comerțul, Sănătatea și Apărarea.

Ajutor de stat contra acțiuni

În centrul acestui plan se află o intenție clară: reindustrializarea Americii. Scopul administrației este de a readuce în SUA capacități de producție strategice, de la medicamente și semiconductori până la minerale rare și energie.

Adresându-se companiilor care beneficiază de sprijin financiar din partea statului, Howard Lutnick, secretarul Comerțului și unul dintre arhitecții acestor acorduri, a declarat într-un interviu pentru CNBC: „Dacă vă dăm bani, vrem o parte din afacere”. Ca parte din strategia de reindustrializare și protejare a interesului economic național, administrația americană vrea participații directe în afaceri private sau alte forme de control.

Capitalism cu acțiuni de stat

Modelul de acorduri este deja testat. În cazul companiei MP Materials, specializată în minerale rare, Pentagonul a preluat o participație de 15% prin intermediul unei legi din epoca Războiului Rece, a garantat un preț minim pentru achizițiile viitoare și a facilitat un contract pe termen lung de 500 de milioane de dolari cu Apple.

Acest tip de implicare directă a guvernului american în economie marchează o ruptură față de politica tradițională republicană, bazată pe neintervenționism și piață liberă: „E uimitor că o administrație republicană se îndepărtează de capitalismul tradițional mai mult decât orice administrație democrată”, a afirmat pentru sursa citată profesorul de drept corporatist John Coffee, de la Universitatea Columbia.

Sprijinul de stat, sub semnul alegerilor

„Principalul motiv de îngrijorare este că aceste măsuri ar putea fi anulate complet în cazul unei schimbări de administrație”, avertizează avocații care reprezintă companiile în discuțiile cu guvernul american.

Instrumentele prin care sunt finanțate aceste acorduri sunt diverse și includ extinderea atribuțiilor unei agenții puțin cunoscute, International Development Finance Corporation, creată în primul mandat al lui Trump. O propunere recentă înaintată Congresului prevede mărirea plafonului de finanțare a acesteia de la 60 de miliarde la 250 de miliarde de dolari, precum și crearea unui fond de investiții pentru sectoarele considerate critice.