Turcia şi Armeania au semnat acordurile de normalizare a relaţiilor bilaterale

Ceremonia, programată iniţial pentru sâmbătă după-amiază, a fost amânată din cauza unei "dificultăţi de ultim moment", legată de discursurile care urmau să fie susţinute la semnarea documentului.

Acordurile ar urma să permită normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări, blocată de aproape un secol din cauza diferendelor legate de soarta armenilor în timpul Imperiului Otoman.

Apropierea dintre Ankara şi Erevan se loveşte însă de rezistenţa profundă a populaţiei celor două ţări, dar şi a diasporei armene, influentă în special în Franţa şi Statele Unite.

Într-un discurs adresat naţiunii sâmbătă, preşedintele armean, Serge Sarkisian, a declarat că nu există alternativă la stabilirea de relaţii cu Turcia, însă a subliniat că acestea nu pun sub semnul întrebării existenţa genocidului armenilor. "Este un fapt bine cunoscut şi trebuie recunoscut", a spus el.

Amintirii masacrelor şi deportărilor armenilor în anii 1915 - 1917 (peste un milion şi jumătate de victime, conform Armeniei, între 300.000 şi 500.000, conform Turciei) i s-a adăugat, la începutul anilor '90, conflictul din Nagorno-Karabah. La încheierea unui război care a durat şase ani (1988 - 1994), Erevanul a preluat controlul asupra enclavei cu populaţie armeană aflată pe teritoriul Azerbaidjanului, aliat al Turciei, care a decis să închidă, în 1993, graniţa cu Armenia.

Acordurile prevăd redeschiderea graniţei, în termen de două luni de la intrarea în vigoare a documentelor, spre marea nemulţumire a naţionaliştilor turci, care consideră decizia drept o trădare a "fraţilor azeri".

Înţelegerile au fost încheiate cu medierea Elveţiei, susţinută de Statele Unite, ţările europene şi Rusia. În luna aprilie, preşedintele american, Barack Obama, a cerut celor două părţi să ajungă rapid la un acord, iar Moscova a susţinut activ procesul de normalizare a relaţiilor.

La ceremonia de semnare au fost prezenţi, în afara ministrului de Externe turc, Ahmet Davutoglu, şi a omologului său armean, Edouard Nalbandian, şi ministrul de Externe elveţian, Micheline Calmy-Rey, dar şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei franceze, Bernard Kouchner, ministrul sloven de Externe, preşedinte al Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei, Samuel Zbogar, dar şi Înaltul Reprezentant UE pentru diplomaţie, Javier Solana.

Pentru a intra în vigoare, acordurile trebuie ratificate de Parlamentele celor două ţări.