UE a ajuns la un acord pentru a ajuta financiar ţările sărace

Liderii ţărilor Uniunii Europene au ajuns la un acord, vineri, asupra unui mandat comun de negocieri în vederea summitului de la Copenhaga privind schimbările climatice, prevăzând un obiectiv de ajutor financiar pentru ţările sărace, dar fără să indice o sumă a contribuţiei lor, fapt ce a atras criticile ecologiştilor.

40 afişări
Imaginea articolului UE a ajuns la un acord pentru a ajuta financiar ţările sărace

UE a ajuns la un acord pentru a ajuta financiar ţările sărace (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

"Există un acord", a declarat preşedinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, la încheierea întâlnirii de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană asupra acestui subiect.

Cel mai disputat punct viza ajutorul ce urmează să fie acordat ţărilor sărace pentru a lupta cu efectele încălzirii globale şi adaptarea economiilor acestora.

Ei au refuzat, în această etapă, să stabilească valoarea contribuţiei anuale a Uniunii, în aşteptarea rezultatelor summitului mondial din decembrie, de la Copenhaga, asupra protecţiei climei.

Ţările UE au ajuns la un compromis, astfel încât statele din Europa de Est, care erau reticente faţă de un angajament, să aibă posibilitatea să contribuie mai puţin, în cadrul Uniunii, decât ţările mai bogate, din Europa de Vest. Sau ca acestea să aibă posibilitatea să obţină compensaţii, conform unui diplomat.

"UE are un cuvânt greu la masa negocierilor şi trebuie să servească drept model pentru alţii", a declarat premierul suedez Fredrik Reinfeldt.

"Putem de acum înainte să privim restul lumii direct în ochi", a precizat preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

"Săptămâna viitoare, ne vom deplasa, alături de Fredrik Reinfeldt, la Washington şi îi vom spune lui (Barack) Obama: suntem pregătiţi, să colaborăm", a adăugat el, făcând referire la summitul UE - Statele Unite de marţi.

Uniunea Europeană a fixat un plafon de 100 de miliarde de euro pe an pentru finanţarea ţărilor cele mai sărace în scopul de a le ajuta să gestioneze efectele încălzirii climatice în perioada 2013 - 2020. O problemă ce a devenit prioritară în negocierile climatice la nivel mondial.

Din acest total, Europa evocă o sumă cuprinsă între 22 şi 50 de miliarde de euro pe an pentru alocarea finanţării publice necesare şi cea de la cinci până la şapte miliarde de euro pe an pentru susţinerea creşterii economice în perioada 2010 - 2013.

Nu a fost decisă însă contribuţia Uniunii Europene. Germania, Franţa şi Italia au refuzat să facă estimări. Acest ţări vor ca alte mari puteri să ia măsuri în acest sens, iar contextul crizei bugetare nu este potrivit pentru promisiuni generoase.

Preşedinţia Uniunii Europene vrea să se înhame la o muncă de convingere la nivel mondial.

"Nicio ţară nu vrea să plătească pentru (summitul de la) Copenhaga", a declarat ministrul polonez însărcinat cu Afacerile europene, Mikolaj Dowgielewicz. "Cunoaşteţi vreun chinez care vrea să plătească pentru Copenhaga? Numai UE vrea să plătească", a menţionat el.

"Nu trebuie să cădem în naivitate. Ceea ce facem nu este un cec în alb. Nu acţionăm decât în faţa unor angajamente", a menţionat Barroso.

Cancelarul german Angela Merkel, care a fost foarte prudentă la Bruxelles privind clima, a minimizat aşteptările cu privire la summitul de la Copenhaga. "Am devenit realişti (...) În prezent se vorbeşte despre ajungerea la un acord numai asupra unui cadru politic", a declarat ea.

Acordul intern din Europa, care a fost încheiat vineri, a fost laborios, au explicat mai multe delegaţii.

"Sunt mulţumit, dar se poate face mereu mai mult", a afirmat premierul belgian Herman van Rompuy, care pledează alături de alte ţări pentru un acord cu obiective mai ambiţioase.

Grupul ecologiştilor din Parlamentul European a denunţat un "rezultat catastrofal privind clima", acuzând preşedinţii şi premierii că nu şi-au transformat promisiunile în acţiuni.

Acest refuz de a clarifica problema sumei denotă diviziuni profunde, privind distribuirea contribuţiilor destinate sprijinirii ţărilor sărace, între estul şi vestul Europei. Primele se opun ideii ca nivelurile de emisii de dioxid de carbon să fie criteriul principal de repartizare, deoarece acestea poluează mai mult, şi cer ca nivelul de dezvoltare să se numere între priorităţi.

Această problemă s-a aflat în centrul tratativelor dificile purtate la summit.

Ţările europene au reuşit să ajungă la un compromis în aşa fel încât ţările din Europa de Est, reticente în a plăti, să aibă posibilitatea de a contribui mai puţin la efortul din cadrul UE decât ţările mai dezvoltate din vest sau să obţină compensaţii.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici