Ursula von der Leyen, pe cale să rămână pentru un al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene

Cei 27 de şefi de stat şi de guvern din UE se vor reuni la cină la Bruxelles, în cadrul primei lor întâlniri de grup de la alegerile europene de săptămâna trecută, care au impulsionat partidele naţionaliste şi de extremă dreapta şi l-au determinat pe Emmanuel Macron să convoace alegeri anticipate în Franţa, notează The Guardian.

Miza este dacă von der Leyen va primi un al doilea mandat de cinci ani la conducerea Comisiei, care iniţiază şi aplică legislaţia UE.

De asemenea, liderii UE vor decide asupra succesorilor lui Charles Michel, preşedintele Consiliului European, şi Josep Borrell, cel mai înalt diplomat al UE.

Von der Leyen a fost mult timp favorită. În calitate de candidat principal al Partidului Popular European de centru-dreapta, care va fi cel mai mare grup din noul Parlament European, cu 26% din locuri, poziţia sa a fost consolidată de votul la nivel european.

Pariul electoral al lui Macron, considerat pe scară largă drept o mişcare care îl va distrage pe preşedintele francez de la afacerile europene, este, de asemenea, considerat ca ajutându-i cauza. Macron a părut anterior să cocheteze cu înlocuirea Ursulei von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi, dar diplomaţii se aşteaptă acum ca Franţa să se alinieze.

Prima rundă a alegerilor legislative din Franţa va avea loc la 30 iunie, după summitul UE din 27-28 iunie, care va avea ca scop definitivarea rolurilor de conducere ale UE. Procesul de numire „ar putea fi mai uşor decât este de obicei", a declarat un diplomat UE. „Gândul este că francezii au atât de mult haos acasă încât ar putea dori să petreacă mai puţin timp cu acest lucru".

Alţii au sugerat că progresele extremei drepte în Franţa au făcut mai puţin probabil ca Macron să aleagă un candidat tehnocrat, cum ar fi Draghi, fost preşedinte al Băncii Centrale Europene.

„Nu văd o alternativă realistă", a declarat un al doilea diplomat, vorbind despre von der Leyen. „Pentru toate declaraţiile francezilor despre Draghi ... nu există nicio alternativă şi, spre deosebire de 2019, niciun impas pe care Macron sau oricine altcineva să îl poată folosi în avantajul lor".

În timpul ultimei runde de numiri în UE din 2019, liderii Franţei, Germaniei şi Italiei, reuniţi în marja G7 din Japonia, au stabilit ca fostul ministru olandez de externe Frans Timmermans să conducă Comisia, doar pentru a vedea cum înţelegerea s-a destrămat rapid la un summit UE la Bruxelles.

De asemenea, consensul se consolidează în jurul fostului premier socialist portughez António Costa, care îi va lua locul lui Michel la preşedinţia reuniunilor Consiliului UE. Costa, care a obţinut trei mandate succesive de prim-ministru, a demisionat anul trecut în urma unui scandal de corupţie.

Se zvoneşte că premierul danez, Mette Frederiksen, ar putea fi o alternativă, dar diplomaţii spun că poziţia sa dură faţă de migraţie nu este favorită de grupul său socialist european. Potrivit diplomaţilor, Costa este apreciat de liderii UE şi este din sudul Europei. Vârsta sa este văzută ca un avantaj, deoarece se consideră că este mai puţin probabil ca el să folosească postul ca o treaptă spre o altă funcţie importantă.

Premierul Estoniei, Kaja Kallas, este favorit pentru a-i lua locul lui Borrell în funcţia de şef al diplomaţiei UE. Îngrijorările legate de faptul că aceasta este prea „monotematică" în ceea ce priveşte Rusia şi mai puţin interesată de politica externă a Europei în alte părţi ale lumii au dispărut. De asemenea, ea s-ar asigura că Europa Centrală şi de Est este reprezentată în puzzle-ul final.

Surse diplomatice au declarat că un acord care să confirme luni nominalizarea Ursulei von der Leyen nu ar putea fi exclus, deşi liderii vor dori, de asemenea, să îşi lege sprijinul de şansele de a obţine portofolii prestigioase în cadrul comisiei. Franţa şi Italia încearcă să obţină posturi importante în domeniul economic în cadrul executivului UE, iar Spania doreşte ca ministrul său al mediului, Teresa Ribera, să fie însărcinată cu politica UE privind clima şi natura.

Se preconizează că malteza Roberta Metsola va obţine un nou mandat de preşedinte al Parlamentului European, deşi această decizie va fi luată de deputaţii europeni la reuniunea de la mijlocul lunii iulie.

După ce parlamentul îşi va alege preşedintele şi va ocupa alte posturi de conducere, deputaţii europeni vor avea ultimul cuvânt de spus în ceea ce priveşte confirmarea viitorului preşedinte al Comisiei. În cadrul unui vot programat pentru 18 iulie, von der Leyen sau o altă persoană desemnată va trebui să obţină voturile a 361 din cei 720 de eurodeputaţi.